Accesarea datelor personale a devenit una dintre principalele îngrijorări ale populației din ce în ce mai preocupate de confidențialitatea propriilor informații. În acest context, Uniunea Europeană îngrădește din ce în ce mai mult accesul la astfel de date încât, teoretic, doar anumite persoane angajate în structuri ale statului mai au acces la datele personale, însă, doar în condiții clar stipulate de lege. 

Mai multe acte normative stabilesc exact condițiile în care angajații din structurile statului pot accesa datele personale care sunt stocate într-o bază de date a DEPABD (Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date).

Deși teoretic există un control cu privire la „cine” are acces la această bază de date și „în ce scop”, în practică mai multe scandaluri din interiorul MAI au scos la iveală ipoteza că ar putea exista o gravă problemă în sistem cu privire la lejeritatea, sau chiar neglijența cu care angajații ministerului tratează confidențialitatea datelor personale.

În județul Prahova, de exemplu, ultimii ani au scos la iveală patru cazuri în care ofițeri MAI au accesat baza de date personale în interes propriu. Potrivit legislației, polițiștii pot efectua interogări în baza de date în scopul aflării unor informații cu privire la persoane de interes în anumite lucrări specifice polițienești. Însă, sub nicio formă aceste informații nu pot fi printate și scoase în afara unității.

Unul dintre cele mai de răsunet dosare de corupție din Prahova a scos la iveală însă fix o astfel de practică, în care ofițeri MAI accesau ilegal baza de date a poliției, printau informații despre persoane, le multiplicau și le duceau la locuințele lor. Culmea, inculpații din acest dosar erau chiar ofițeri cu funcții de conducere în cadrul structurilor MAI din Prahova.

Sute de documente clasificate găsite la domiciliile unor șefi din Poliție

În decembrie 2016, Direcția Națională Anticorupție serviciul teritorial Ploiești i-a trimis în judecată pentru fapte de corupție pe Constantin Ispas, fost șef al Direcției Generale Anticorupție Prahova, Emanuel Saghel, fost șef birou în cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Ploiești și pe Adrian Rădulescu, ofițer DGA, fost adjunct al IPJ Prahova. În acest dosar, atât Ispas, cât și Saghel, sunt acuzați de divulgare de informații secrete de stat și sustragerea sau distrugerea de înscrisuri în formă continuată. Într-un alt dosar penal, instrumentat tot de DNA, Constantin Ispas a fost trimis în judecată și pentru folosire de informații nedestinate publicității (în același dosar au mai fost deferiți justiției Liviu Mihail Tudose, fost procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, Viorel Dosaru, fost șef al Poliției Prahova, Aurelian Constantin Mihăilă, fost procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești și Sebastian Aurelian Ghiță, fost deputat în Parlamentul României).

Procurorii anticorupție au găsit, în timpul perchezițiilor domiciliare efectuate la Emanuel Saghel și Constantin Ispas sute de documente cu diferite nivele de clasificare. Vorbim despre documente secrete de stat sau secrete de serviciu, documente clasificate, rapoarte informative și fișe de la Evidența Persoanelor care, potrivit legii, nu trebuia să fie scoase în afara unității. Unul dintre inculpați, Constantin Ispas, a recunoscut chiar că a luat documentele pentru „a-și asigura protecția”.

“Astfel, s-au identificat înscrisuri conținând documentele clasificate: secret, secret de serviciu, strict secret, în original dar și documente cu caracter confidențial, toate emise de Direcția Generală Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Prahova. Aceste aspecte confirmă suspiciunea organelor de urmărire penală privind faptul că inculpatul Ispas Constantin, ignorând și încălcând flagrant dispozițiile legale, folosindu-și funcția și autoritatea conferită de aceasta, a sustras documente clasificate cu diferite nivele de clasificare pe care le-a folosit în alt scop decât cel pentru care au fost întocmite în afara cadrului instituțional, respectiv în scopul declarat chiar de inculpat, menționat în procesul verbal de percheziție domiciliară, respectiv acela de a-și asigura protecția în fața unor atacuri din afara instituției pe care o coordona”, se arată în documentele din dosar.

În ceea ce-l privește pe Emanuel Saghel, acesta a explicat că luase documentele acasă pentru a lucra în afara orelor de program la dosarele pe care le avea în instrumentare. Însă, potrivit rechizitoriului, acasă la Emanuel Saghel s-au găsit documente care au fost scoase din sediul DGA, unde activau Ispas și Rădulescu, în timp ce Saghel era ofițer BCCO, detașat la DIICOT. Prin urmare, accesul la aceste documente s-a făcut prin intermediul unor ofițeri DGA.

Potrivit procurorilor, Saghel și Ispas foloseau documentele în două scopuri: pe de-o parte se foloseau de respectivele informații pentru a proteja mai multe afaceri (societăți comerciale) unde aveau interese financiare, pe de altă parte își asigurau astfel o protecție informativă față de potențiali oponenți. Au fost și cazuri în care Saghel, Rădulescu și Ispas au încercat fabricarea unor dosare penale pe numele unor afaceriști care le lezau interesele și chiar au încercat să aresteze alți ofițeri MAI, prin intermediul unui dosar fabricat, ofițeri care de asemenea prin acțiunile întreprinse lezau interesele grupului.

Descoperirea documentelor în cadrul perchezițiilor a scos la iveală o breșă imensă în securitatea MAI, acest lucru fiind considerat un grav incident de securitate. În prezent, dosarul celor trei ofițeri se află pe masa judecătorilor.

Dosarul lui Saghel, Rădulescu și Ispas este de departe cel mai mediatizat caz din Prahova în care ofițeri MAI au accesat ilegal baza de date personale și au folosit informațiile descoperite astfel în interes personal. Însă, din nefericire, nu este singurul caz.

Un agent și-a verificat șefii din Poliție în baza de date

În toamna anului 2018, Liviu Ionel, un agent de poliție de la Ordine Publică din cadrul Secției nr. 2 Poliție Ploiești a fost trimis în judecată pentru că a accesat ilegal baza de date a poliției, de unde a luat informații personale despre șefii săi, unii dintre aceștia fiind ofițeri care instrumentau dosare de corupție. La momentul trimiterii în judecată, nu era clar motivul pentru care agentul a accesat respectivele informații, însă potrivit unor surse judiciare, de verificări au fost vizați inclusiv ofițeri de poliție cu funcții de conducere, implicați în dosare de corupție.

Dosarul lui Liviu Ionel este, de asemenea, încă pe masa instanței, care îl judecă pentru acces ilegal la un sistem informativ (177 de acte materiale).

O polițistă a accesat ilegal timp de patru ani baza de date, de pe conturile colegilor

O altă polițistă din Prahova, Isabela Anamaria Tănase, este judecată de instanță după ce a accesat ilegal baza de date pentru a afla informații despre soția și socrii fratelui ei. Fratele polițistei, care ar fi fost complice la infracțiuni și ar fi beneficiat de informațiile aflate astfel, este de asemenea inculpat în dosar.

Dosarul Isabelei Tănase a ridicat, încă o dată, o problemă majoră din interiorul MAI: ușurința cu care datele unor persoane care nu fac obiectul niciunei cercetări pot fi accesate oricând, în orice scop, de către angajații MAI cu acces la respectivele baze de date.

Polițista este acuzată că a accesat datele personale ale cumnatei sale și ale părinților acesteia, informații pe care ulterior le-a divulgat fratelui său. Accesarea datelor celor trei a fost efectuată în repetate rânduri, între anii 2013 și 2017, de pe conturile unor colegi ai polițistei din cadrul Secției 4, utilizând parolele aferente fiecărui cont. Nicio persoană dintre cele trei vizate de interogări nu a făcut vreodată obiectul unei cercetări și nici nu a fost parte în vreun dosar care să justifice accesarea datelor.

Explicațiile polițistei pentru săvârșirea infracțiunilor au fost de-a dreptul ridicole. Dacă primele accesări, o parte din cele din 2013, au fost puse de polițistă pe seama conflictelor dintre fratele ei și familia soției (conflicte care n-au făcut obiectul vreunei cercetări a Poliției pentru că nu au fost înregistrate plângeri), celelalte intrări în baza de date au explicații și mai neverosimile. Fosta polițistă a declarat, conform rechizitoriului, că a căutat din curiozitate sau că a vrut să afle ziua de naștere pentru a le face urări. De asemenea, într-una dintre declarații, a spus că a căutat adresa pentru că trebuia să-și ajute cumnata cu îngrijirea copilului mic și nu știa exact unde stă (familia locuia în București).

Însă, extrem de relevant este faptul că în niciunul dintre cazuri polițista nu a efectuat verificările în baza de date folosind user-ul personal, ci a folosit de fiecare dată conturile unor colegi. Mai mult decât atât, în câteva cazuri, respectivii colegi nici măcar nu erau la serviciu, fiind în concediu.

Toți polițiștii care dețin respectivele conturi susțin că nu au înstrăinat parolele, iar unii dintre ei au admis că au ajutat-o să efectueze verificări, dar în prezența lor și după ce s-au asigurat că persoanele verificate fac obiectul unor lucrări polițienești. Totuși, inculpata a declarat că aceștia i-au furnizat parolele de bunăvoie, după ce ea a uitat parola la propriul cont.

Referitor la declarațiile acestora că nu i-ar fi dat polițistei parolele de acces ale conturilor personale, polițista îi contrazice și oferă o explicație pentru care aceștia ar fi mințit, aceea că astfel ceilalți polițiști au încercat să nu suporte repercusiunile neglijenței lor. Chiar și așa, majoritatea au recunoscut însă că și-au ajutat colega și au efectuat verificări în baza de date la cererea acesteia, deși, procedural, aceasta ar fi putut să solicite verificările la dispecerat, unde trebuia să precizeze pentru ce lucrare are nevoie de respectivele informații. Întrucât verificările nu vizau nicio lucrare polițienească, probabil de aceea femeia a apelat la colegii săi, evitând astfel să dea prea multe explicații.

Dosarul acesta, ca și cele prezentate anterior, scoate la iveală o practică gravă din secțiile de poliție și anume lejeritatea cu care polițiștii tratează subiectul accesării bazei de date cu informații despre fiecare cetățean. Iar neregulile nu se limitează la structurile polițienești, arătând că în realitate vorbim despre o breșă de securitate în întreg sistemul MAI.

La începutul lunii februarie a anului în curs, un jandarm din Ploiești a fost trimis în judecată de DGA Prahova pentru săvârșirea a șase infracțiuni de instigare la fals în înscrisuri oficiale și trei infracțiuni de acces ilegal la un sistem informatic.

Bărbatul, care la data faptelor era subofițer în cadrul Grupării de Jandarmerie Mobilă „Matei Basarab” Ploiești, este acuzat că „în perioada iunie 2019 – ianuarie 2020, a accesat fără drept (cu depășirea limitelor autorizării conferite de funcția pe care o ocupa în MAI) sistemele informatizate ale MAI, la care lucrătorii ministerului au acces în virtutea atribuțiilor de serviciu și care trebuie accesate exclusiv în îndeplinirea acestor atribuții, consultând bazele de date ale D.E.P.A.B.D., prin intermediul stației de lucru, în scopul obținerii de date informatice ce îi erau necesare fie inculpatului în activități personale, fie la solicitarea altor persoane”, se arată în comunicatul de presă remis de DGA despre acest caz.

Ziarul Incomod a solicitat Direcției Control Intern a Poliției Române să ne pună la dispoziție o statistică din ultimii ani, pentru fiecare județ, privind cazurile în care polițiștii au accesat ilegal baza de date, însă IGPR nu a dat curs solicitării noastre, motivând că nu deține o astfel de situație:

„Ca urmare a consultării structurii de specialitate, vă informăm că nu deținem o evidență distinctă și punctuală, ce vizează perioada de referință, a lucrărilor ce au avut ca obiect accesarea, în mod ilegal, a unui sistem informatic sau efectuarea unor operațiuni cu dispozitive sau programe informatice, de către efectivele Poliției Române.”, au răspuns reprezentanții Poliției Române.