Trăim vremuri istorice, asta nu poate contesta nimeni! Nicicând românii nu au fost mai înverșunați, în ultimii 26 de ani, și nicicând partenerii externi ai țării noastre nu ne-au tras un semnal de alarmă mai puternic. Nicicând nu au mai ieșit atât de mulți oameni în stradă, solidari împotriva deciziei unui Guvern care sfidează poporul fără nici cea mai mică reacție.
Personal, până seara trecută, nu am văzut atâția ploieșteni în stradă, 6.000 de oameni care să strige la unison. Nici nu credeam că putem face asta, după dezamăgirea de la Colectiv când în toată țara oamenii ieșeau cu zecile de mii, iar în Ploiești de abia protestau câteva sute. Mi-am dat seama că acum se scriu cărțile de istorie, că facem parte din generația despre care peste 20 de ani vor învăța copiii noștri.
Așa cum eu la rândul meu am învățat despre Revoluție, pe care nu am trăit-o, sau cum vag prin anul 1999, când de abia împlinisem 8 ani, mă uitam la televizor și nu înțelegeam de ce oamenii se duc la București să se bată. Îmi spuneau părinții că sunt mineri și mi-i imaginam plecând cu târnăcoapele în mâini, deși nu înțelegeam motivul. Șase ani mai târziu vedeam că „domnul acela cu păr grizonat” pe care îl vedeam la 8 ani la televizor, Miron Cozma, se duce la închisoare. Dar nici atunci nu înțelegeam prea bine ce se întâmplase.
De abia azi înțeleg, când văd cu ochii mei sute de mii de oameni în stradă, luptând pentru ceea ce își doresc. Nu compar motivul mineriadelor cu motivul protestelor de azi, dar de abia acum pot înțelege dorința de a-ți striga nemulțumirile, încăpățânarea cu care ieșim zi de zi pe străzi, până când ne aude cineva. Dar acel „cineva” nu dă doi bani pe noi și pe strigătele noastre, acel „cineva” stă în casă la căldură cât timp 125.000 oameni în București, 6.000 în Ploiești, și alți zeci de mii din toată țara îl hulesc.
Cu adevărat suntem generația care se va regăsi în manualele de istorie dar, peste 20 de ani, cum vor fi prezentate faptele de azi? Vom fi văzuți ca niște eroi care și-au apărat țara și democrația? Și mai ales, cum vor fi văzuți guvernanții de azi? Vor fi oare cercetați peste ani pentru deciziile de azi, cum a fost Miron Cozma? Vor fi criticați, vor fi văzuți ca o pată neagră în istoria țării, or vor fi „apărătorii statutului de drept”, așa cum singuri pretind a fi? Cred că filele de istorie vor fi umplute în funcție de deznodământ, în funcție de care va fi tabăra ce va câștiga lupta din stradă. Iar fiecare dintre noi trebuie să își asume această responsabilitate, iar zilele acestea să acționeze în funcție de ceea ce dorește să citească nepoții noștri în cărțile de istorie peste ani și ani.
