În Franţa e zi de alegeri prezidenţiale – poate cele mai importante din ultimele decenii din Hexagon, din cauza mizei și a contextului internațional. Francezii nu aleg doar un preşedinte, ci drumul pe care vor merge ţara lor şi Uniunea Europeană în viitor.
S-a deschis scrutinul în Franța. În teritoriile franceze din afara Europei, aflate la vest, votul, care a început de sâmbătă, s-a încheiat deja.
Urnele se închid la ora 20:00 (ora României) în orașele mici, respectiv ora 21:00, în orașele mari, atunci când sunt așteptate și primele rezultate ale exit-pollurilor.
47 de milioane de alegători sunt aşteptaţi la urne. Ei trebuie să-l aleagă pe viitorul şef al statului, care îi va urma lui Francois Hollande la Palatul Elysee cel puţin pentru următorii 5 ani. Rezultatul scrutinului va avea impact atât asupra Franţei, cât şi a întregii Europe, deoarece la urne se confruntă două viziuni diferite despre lume şi despre viitorul continentului.
Pe de-o parte, avem candidaţi precum Emmanuel Macron şi Francois Fillon, moderaţi şi pro-europeni. De cealaltă parte, îi regăsim pe Marine Le Pen şi Jean Luc Melenchon, care, deşi reprezintă părţi diferite ale spectrului politic, dreapta, respectiv stânga, sunt uniţi de antipatia faţă de Uniunea Europeană şi de aprecierea puternică pentru Rusia.
În funcţie de cine va ocupa fotoliul de la Elysee pentru următorii cinci ani, Franţa poate alege să continue proiectul european, pe care tot ea l-a iniţiat acum 60 de ani, sau poate decide să se rupă de Uniunea Europeană, precum Marea Britanie, ceea ce mai mult ca sigur va însemna sfârşitul ideii care a asigurat pacea în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.
11 candidaţi sunt înscrisi pe buletinul de vot, dar doar patru dintre ei sunt cotaţi cu şanse de a ajunge în turul 2. Aceştia sunt Emmanuel Macron, un centrist pro-european, Francois Fillon, candidatul dreptei tradiţionale, Jean Luc Melechon, reprezentatul extremei-stângi şi Marine Le Pen, lidera extremei-drepte, antieuropene.
Peste 66.000 de birouri de vot au fost organizate în toată Franţa, inclusiv în teritoriile franceze din afara Europei.
57 de mii de soldaţi, poliţişti şi jandarmi au fost mobilizaţi să asigure paza şi să prevină eventuale incidente. Este pentru prima oară când francezii îşi aleg preşedintele în timpul unei stări de urgenţă.
Alegerile prezidenţiale din Franţa se desfăşoară într-o atmosferă tensionată şi nesigură, marcată de atacul terorist care a fost comis joi în inima Parisului, pe Champs Elysee, soldat cu un mort şi trei răniţi. Acesta a venit la câteva zile după arestarea în Marsilia a unor suspecţi care pregăteau un atentat de amploare. Tocmai de aceea, măsurile de securitate au fost sporite în condiţiile în care Franţa se află deja sub stare de urgenţă de aproape un an şi jumătate, după atentatele din noiembrie 2015 de la Paris.
Din 2012, de la ultimele alegeri prezidențiale, teroriştii au atacat în Franţa şcoli, biserici, unităţi militare, sedii de presă, restaurante, cafenele sau săli de spectacol. Peste 240 de oameni au murit în aceste atentate, cele mai multe revendicate de organizaţia teroristă Stat Islamic.
Francezii din diaspora sunt primii care votează în primul tur al alegerilor prezidenţiale. S-au deschis secţiile de votare din Statele Unite, Canada, Caraibe şi teritoriile din Pacificul de Sud.
În Montreal, sute de oameni s-au aşezat la coadă încă de la primele ore, nerăbdători să pună ştampila pe candidatul favorit. În Franţa, votul are loc mâine, dar cei aproape un milion de fracezi care locuiesc în teritoriile de peste mări votează mai devreme, pentru a nu fi influențați de rezultatele din țară.
În total, 47 de milioane de francezi sunt aşteptaţi la urne, pentru a-şi alege viitorul preşedinte. Sunt patru candidaţi care au şanse de a trece în turul doi, potrivit ultimelor sondaje de opinie.
E vorba despre Emmanuel Macron, candidatul formaţiunii de centru, En Marche, Marine Le Pen, din partea extremei drepte, Francois Fillon, candidatul dreptei şi cel al stângii radicale, Jean Luc Melenchon.
Sursa: digi24.ro
