Nu Bucureştiul, nu Cluj Napoca, nu Iaşul şi niciun alt centru universitar din România nu au fost declarate oraşele cu cei mai mulţi intelectuali la suta de locuitori din România. Acest onorabil titlu a aparţinut unui mic oraşel de provincie din judeţul Prahova. Este vorba despre Câmpina, iar acest calificativ a fost valabil în perioada dintre cele două Războaie Mondiale, odată cu avântul industriei petrolului. În mod greşit, câmpinenii se laudă şi astăzi cu acest titlu, deşi realitatea în prezent nu mai coincide cu cea din perioada interbelică.

Explozia industrială a micului orăşel de pe Valea Prahovei a început la sfârşitul secolului al XIX-lea, odată cu descoperirea zăcămintelor de petrol din zonă. Cum în acea perioadă şcoala de petrol era inexistentă în România, nu doar în Prahova, societăţile străine, în special din Germania, Austria şi Olanda, care au venit în Câmpina să exploateze petrolul şi-au adus aici şi specialiştii lor.

Bumul economic al oraşului a fost înregistrat între anii 1920-1930, susţine inginerul Şerban Băleanu, autorul albumului monografic ”Câmpina 500”. Una dintre cele mai mari companii de petrol din Europa, Royal Dutch Shell, era prezentă la Câmpina, iar mare parte dintre angajaţii filialei din România erau ingineri petrolişti şcoliţi în afara ţării sau tehnicieni care aveau pe lângă liceu şi o şcoală tehnică. Şi aceştia din urmă erau consideraţi în acea perioadă intelectuali, oricum asimilaţi unei pături sociale superioare.

Dezvoltarea industrială şi prezenţa a zeci de societăţi specializate în industria petrolului a dus la necesitatea apariţiei unei şcoli în care tinerii să fie şcoliţi în domeniu. Astfel la Câmpina este înfiinţată prima şcoală tehnică de maiştrii sondori, în clădirea unde astăzi se află sediul Primăriei.

O consecinţă, spectaculoasă pentru noi astăzi, a avântului economic este bunăstarea de care se bucurau cei mai mulţi dintre câmpineni în perioada la care ne raportăm. În anul 1924, spune Şerban Băleanu, în Câmpina erau nu mai puţin de 101 cârciumi în condiţiile în care populaţia oraşului nu era mai mare de 12.000 de locuitori. Numărul atât de mare al unităţilor unde se putea mânca şi bea este o dovadă în plus că puterea de cumpărare era mult peste media altor oraşe de provincie din România.

Prezenţa intelectualilor străini, mulţi dintre ei foarte înstăriţi, o putem vedea şi astăzi în oraş. Dovadă stau casele boiereşti cu arhitectură aparte, întâlnită mai ales în Austria sau Olanda. Din păcate, numărul de intelectuali a scăzut vertiginous în Câmpina începând cu anii 50, iar multe dintre clădirile istorice lăsate moştenire oraşului de petrolişti olandezi sau germani au fost distruse fie în al Doilea Război Mondial, fie la cutremurul din anul 1977. O patină a vremurilor de mult apuse o putem regăsi astăzi doar în zona străzilor Griviţa şi Plevnei, acolo unde parte din casele vechi au rezistat atât războiului, cât şi cutremurelor care au urmat.

Sursa: adevarul.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here