Amenințările lansate de președintele Rusiei, Vladimir Putin, au readus în prim-plan bombele nucleare, iar mulți oameni sunt speriați de posibilitatea lansării unei astfel de arme. Hotnews.ro a realizat un material în care explică cum funcționează bombele atomice și ce au în plus față de cele cu hidrogen.

Armele (bombele) nucleare sunt concepute ca arme de distrugere în masă, fiind destinate uciderii unui număr mare de oameni sau a distrugerii unor clădiri și instalații. Sunt dispozitive care eliberează într-o manieră explozivă energia nucleară produsă de o reacție în lanț, care se autoîntreține, de fisiune sau fuziune.

Există două tipuri de arme în arsenalul nuclear:

• Bombele de tip A (numite și bombe atomice, bombe cu fisiune sau bombe nucleare)

• Bombele de tip H (numite și bombe cu hidrogen, bombe cu fuziune sau bombe termonucleare).

Bombele cu hidrogen sunt mult mai puternice decât bombele de tip A, dar o bombă H este constituită dintr-o bombă de tip A (atomică) care o declanșează pe a doua, la care nucleele atomice fuzionează. Practic, bombele H utilizează fisiunea nucleară pentru amorsarea reacției de fuziune nucleară.

Așadar, bomba atomică este un tip de bombă nucleară.

Cum sunt definite bombele în DEX

Bombă atomică = proiectil la care se folosește ca exploziv energia obținută prin dezagregarea atomului

Bombă cu hidrogen = bombă explozivă bazată pe o reacție termonucleară prin care atomii de hidrogen se transformă în atomi de heliu, cu o uriașă dezvoltare de căldura și energie.

La ora actuală se cunoaște faptul că nouă țări dețin arme nucleare: Rusia, SUA, China, Franța, Marea Britanie, Pakistan, India, Israel și Coreea de Nord. Rusia și SUA dețin 90% din arsenalul nuclear global.

Puterea armelor nucleare este măsurată în echivalent TNT. Bomba A lansată asupra orașului Hiroshima conținea o încărcătură echivalentă cu 15 kilotone de TNT. Cea mai puternică bombă H, „Tsar Bomba”, a fost testată de URSS în 1961 cu o putere de 57 de megatone de TNT, sau de 3.800 de ori forța bombei de la Hiroshima.

Bombele ”Little Boy” și “Fat Man” detonate la Hiroshima, respectiv Nagasaki, sunt singurele arme nucleare despre care știm că au fost folosite în război.

Estimările sunt că Rusia are în prezent arme nucleare cu puteri de la 50 de kilotone, până la multe sute de kilotone, cum ar fi ogiva nucleară de 800 de kilotone instalată pe racheta RS-12M2 (Topol M). Estimările sunt că bombele rusești sunt de 30-40 de ori mai puternice decât cea lansată de americani acum opt decenii la Hiroshima.

Experții militari susțin însă că un plan de atac în zilele noastre nu ar mai consta într-o singură rachetă nucleară lansată, ci în mai multe.

De unde pot fi lansate bombele

• de la sol. Rachetele cu rază medie de acțiune (până la 1.200 de kilometri) și rachetele intercontinentale (până la 13.000 de kilometri) sunt lansate de pe rampe.

• din aer. Mai multe rachete pot fi plasate pe bombardiere care decolează de la sol sau de pe portavioane.

• de pe mare. Rachetele sunt lansate de pe submarine cu propulsie nucleară. Aceste submarine se găsesc în flotele unor mari puteri, precum Statele Unite, Rusia, Franța, China și India, pot fi poziționate oriunde în oceane și se presupune că sunt complet nedetectabile.

O armă nucleară generează o minge de foc la detonare, a cărei dimensiune variază în funcție de putere. O bombă de o kilotonă generează o minge de foc de 60 de metri diametru, iar daunele provocate se întind pe o zonă de până la 2 kilometri în jurul punctului de impact.

O bombă de 1.000 de kilotone ar genera o minge de foc de peste un kilometru, al cărei impact ar putea fi simțit pe o rază de până la 20 de kilometri.

Primele efecte după utilizarea unei arme nucleare sunt:

• explozie puternică: Explozia provoacă o undă de șoc cu o deplasare a unei mase de aer capabilă să distrugă toate obiectele din jur. Vidul creat de aerul în mișcare provoacă apoi vânturi puternice, asemănătoare cu un ciclon sau tornadă.

• căldură: Razele de lumină și căldura lor, care reprezintă mai mult de o treime din energia bombei, provoacă incendii pe scară largă, iar oamenilor le provoacă arsuri cumplite.

• radiații: Bomba generează radiații directe atunci când explodează, iar pe termen lung produce poluare radioactivă care poate fi dusă de vânt pe distanțe mari.

• impulsuri electromagnetice. Bomba generează o deplasare de electroni care ”prăjește” majoritatea dispozitivelor electronice.

Clima este de asemenea afectată pe termen mai lung, în cazul în care vorbim de o bombă puternică. De asemenea, incendiile și norul de praf generate de explozie formează o „pătură” de cenușă și materie care blochează inclusiv lumina soarelui.

Studiile nu au căzut de acord asupra duratei de acțiune a acestei ”pături”, dar poate fi vorba de câteva zile sau chiar și de câteva luni.

Surse: HotNews, Le Monde, differencebetween.net, Finacial Times, Washington Post