Vârtejul înfricoșător care a pus la pământ 80 de hectare de pădure în județul Prahova a fost provocat de ciocnirea unui ciclon mediteranean cu un front atmosferic rece.
În urma impactului, explică meteorologii, pe crestele montane s-a prăbușit o masă de aer care atunci când a străbătut pădurea avea o presiune mare şi a rupt copacii.
Fenomenul extrem care a pus la pământ pădurea din Prahova este investigat de climatologi, profesori de fizică şi specialişti în meterologie.Toţi încearcă să găsească o explicaţie pentru dezastru.
În câteva zeci de minute, 50 de mii de arbori tineri de pe 80 de hectare au fost rupţi ori smulşi din rădăcini.
Cantitatea de lemn doborâtă este de 60 de mii de metri cubi.
Meteorologii spun că în zona s-a deplasat un front atmosferic cu aer foarte rece care a întâlnit masele de aer cald aflate peste pădurea de aici. Impactul dintre aceste două mase de aer a generat dezastrul. Meteorologii spun că din ciocnirea fronturilor atmosferice rezulta vijelia la nivelul solului.
Practic,cu cât diferenţa de temperatură dintre cele două mase de aer este mai mare, cu atât vântul devine mai violent, ceea ce s-a întâmplat şi la Cheia, unde a mai intervenit şi o particularitate locală, şi anume lanţul muntos din apropiere care a acţionat ca un scut .
Întocmai ca la o tornadă, aerul cald a fost împins violent în sus de aerul rece care s-a lăsat vijelios spre sol cu viteze din ce în ce mai mari. Izbindu-se apoi de munţi, vântul a căpătat pe alocuri viteze de până la 220 km pe oră şi a secerat astfel cu uşurinţă pădurea.
Adina Croitoru, prof. univ. dr. meteorologie UBB Cluj: „Masa de aer rece, care este mai greu decât aerul cald, se infiltrează sub această masă de aer cald. Ceea ce determina obligatoriu ridicarea masei de aer cald şi formarea unor zone cu presiune foarte scăzută, situaţie în care se dezvoltă aceste vânturi.”
Tituț Mastran, profesor de fizică: „Dacă vântul suflă cu viteză foarte mare pe lângă copac sau pe deasupra copacului, în spatele copacului se poate creea o zonă similară de vid, de depresiune, aceasta contrastează cu o presiune foarte mare din partea cealaltă, se creează o forţă pe care o vedeţi desenată, care are tendinţa să răstoarne copacul în sens contrar cu mişcarea vântului, surprinzător, înspre spatele vântului.”
Pădurea distrusă urma să fie exploatată abia peste 40 de ani.
Daniel Bucurie, Ocolul Silvic Măneciu: „Se va face evaluarea, se va trece la exploatarea masei lemnoase, după ce s-a exploatat imediat, urmează împădurirea, suntem obligaţi ca în maximul doi ani după ce se recoltează masa lemnoasă să împădurim.”
Pentru că lemnul din pădurea distrusă îi poate tenta pe hoţi, până când va fi curăţată, zona va fi păzită de jandarmi şi pădurari.
Sursa: stirileprotv.ro
