Deputatul PSD, Marius Manolache, cel care a declarat pentru gândul că a votat pensiile speciale ale parlamentarilor deoarece nu se poate pune semnul de egalitate între demnitari şi ”cetăţenii normali”, precum doctorii, inginerii, muncitorii, s-a remarcat în Parlament prin modificările propuse la Codul Penal şi de Procedură Penală şi participarea la ”Marţea neagră” – 2013. Membru al Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, Manolache se laudă cu faptul că este finul premierului Victor Ponta, iar în Parlament nu a luat cuvântul decât pentru a depune jurământul. La fel ca naşul Ponta, Manolache a avut probleme cu DNA. Procurorii l-au pus sub urmărire penală în 2013, acesta fiind acuzat de fals în acte. Deputatul Manolache are o casă de 607 mp, dar şi o datorie la bancă de 300.000 de euro, în condiţii în care veniturile cumulate ale sale şi ale soţiei sale nu au depăşit în 2014 suma de 100.000 lei. Suma acoperă probabil doar rata anuală la bancă.
La câteva minute după ce a votat pensiile speciale pentru parlamentari, deputatul Marius Manolache (PSD) a explicat pentru gândul votul său: ”eu cred că nu putem să punem egalitate între un demnitar, înalt funcţionar public, care are o răspundere extraordinară şi un cetăţean normal, fie el muncitor, inginer, medic, şamd”.
Manolache este la primul mandat de parlamentar şi susţine că introducerea pensiilor speciale este o ”chestiune de bun simţ”. El se laudă că este finul premierului Victor Ponta, fiind avocat ca şi acesta, menţionând într-un interviu chiar că a lucrat cu Ponta într-un cabinet de avocatură.
Ca naşul său Ponta, Manolache avut probleme cu DNA. În octombrie 2013, procurorii au anunţat că deputatul PSD este urmărit penal pentru fals în acte, în dosarul Realitatea. „Manolache Marius, în sarcina căruia s-a reţinut că în calitate de avocat angajat de administratorul SC Strategies-Research-Investements SRL ar fi semnat un contract de vânzare cumpărare acţiuni, contract ce conţine menţiuni nereale cu privire la data încheierii, ulterior utilizat de alte persoane pentru a justifica modul de dobândire de către SC Strategies-Research-Investements SRL a acţiunilor SC Realitatea Media SA”, se arata în comunicatul DNA. Manolache a respins acuzaţiile, declarând că doar l-a reprezentat pe Cozmin Guşă în procedura de preluare a Realitatea TV.
Doi ani mai târziu, la DNA a ajuns şi Victor Ponta, urmărit în alt dosar, cela a lui Dan Şova, fiind acuzat de fals în înscrisuri, complicitate la evaziune şi spălare de bani
Manolache a candidat şi a fost ales într-un colegiu de deputat din Mehedinţi, fieful lui Adrian Duicu, deşi a lucrat în Bucureşti şi locuieşte în Ilfov.
Credit de 300.000 de euro, cu o rată lunară aproape egală cu veniturile
Născut în 1968, Manolache este căsătorit şi are un copil. A absolvit Academia de Poliţie ”Al. I. Cuza” în 1994, iar în perioada 1995 – 1996 a urmat la Universitatea Bucureşti – Facultatea de Drept cursuri postuniversitare – drept international. În 2007 a obţinut o diploma de master – criminalistică la Academia de Poliţie ”Al. I. Cuza”. Între 2007 şi 2008 a fost cusant al Universităţii Naţionale de Apărare ”Carol I” ”Colegiul Naţional de Apărare”. În perioada 1994 şi 2000 a fost ofiţer de cercetare penală la Ministerul Administraţiei şi internelor, iar în perioada 2000 – 2012 avocat la cabinetul de avocatură ”Marius Manolache”.
În declaraţia de avere a deputatului PSD regăsim un teren intravilan în Voluntari, cumpărat în 2001, cu o suprafaţă de 1167 mp, din care are 75%. Tot în Voluntari, Marius Manolache are şi o casă de locuit de 670 mp, construită în 2003, din care deţine tot 75%, restul de 25% aparţinându-I Marianei Angelica Manolache.
Potrivit ultimei declaraţii de avere a vândut un teren intravila în Predeal pentru care a obţinut 40.000 de euro.
Problema apare când este vorba de datoriile lui Marius Manolache, care a luat un credit de la Banca Transilvania de 300.000 euro, pentru o perioadă de 30 de ani 2007 – 2037.
La o datorie de 300.000 euro, venitul brut al deputatului a fost anul trecut de 83.998 lei, iar soţia sa, Manolache Cristina, a avut venituri ca manager Electrecord de 23.280 lei. Un calcul simplu, arată că rata de la bancă este aproape egală cu veniturile lunare ale familiei. În declaraţia sa de avere nu apar alte venituri.
În Parlament, Marius Manolache nu a luat niciodată cuvântul în plen, cu excepţia jurământului de credinţă.
Unul dintre iniţiatorii modificărilor Codului penal şi susţinător al legii amnistiei şi graţierii
Deputatul Manolache a fost însă printre cei care au participat în 2013 la şedinţa Comisiei Juridice unde s-a avizat favorabil proiectul de lege privind aministia şi graţierea.
Anul acesta, Manolache a depus în Parlament, alături de alţi nouă colegi, un proiect de modificare a Codului Penal şi de Procedură Penală.
Proiectul prevede ca măsurile preventive pot fi dispuse „dacă există probe concrete din care rezultă dincolo de orice îndoială ca o persoană care a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată, ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni”.
Procurorul nu poate decide aplicarea unei măsuri preventive sau cu privire la propunerea de arestare preventivă a suspectului ori inculpatului, în funcţie de denunţul făcut de acesta împotriva altor personane care au săvârşit fapte ce nu au legătură cu obiectul cauzei sau al cererii prin care se solicită arestarea preventivă.
La luarea hotărârii asupra cererii prin care se propune arestarea preventivă a inculpatului, „judecătorul de drepturi şi libertăţi nu se va putea pronunţa în sensul luării unei decizii în funcţie de denunţul făcut de inculpat împotriva altor persoane care au săvârşit fapte ce nu au legătură cu obiectul cererii”. Reţinerea sau arestarea ori aplicarea unei măsuri preventive neprivativă de libertate a unei persoane, „ştiind că nu există probe concrete din care să rezulte dincolo de orice îndoială că acesta a săvârşit o infracţiune” se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani şi intezicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică.
Alte prevederi ale proiectului sunt că la luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului instanţa hotărăşte motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune doar atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială, se mai spune în proiect.
Proiectul nu a primit încă avizul Guvernului, dar a trezit reacţia negativă a ambasadelor. Vicepremierul Gabriel Oprea a ameninţat PSD că UNPR va ieşi de la guvernare dacă aceste modficări la Codul penal şi de procedură penală vor fi votate în Parlament.
Sursa: www.gandul.info
