Curtea de Conturi confirmă că primăria Ploiești a plătit nelegal lucrări către operatorul Rosal, care în realitate nu au fost prestate. Este vorba de peste un milion de lei, bani pe care municipalitatea trebuie să-i recupereze de la operatorul de salubritate. Potrivit raportului Curții de Conturi, Rosal a decontat lucrări de salubrizare pe străzi care erau în programe de reparații sau investiții și care nu aveau cum să fie salubrizate. Cu toate acestea, primăria Ploiești a achitat facturile. Procedural, primăria Ploiești plătește lucrările după ce acestea sunt verificate și confirmate de către inspectorii Regiei Autonome de Servicii Publice Ploiești, fapt care înseamnă că RASP „a girat” furtul de bani publici făcut de către operatorul de salubritate, lucru care a fost adus în atenția opiniei publice de către ziarul Incomod în trecut, iar acum este confirmat oficial de Curtea de Conturi, prin raportul de audit care a fost publicat cu privire la activitatea primăriei Ploiești în anul 2018.
Totodată, auditorii au descoperit că municipalitatea nu a calculat și nu a încasat penalități de la Rosal pentru nerespectarea programului de curățenie.
Potrivit raportului Curții de Conturi, primăria Ploiești „nu a urmărit realizarea programului de salubrizare aferent perioadei februarie 2018 – ianuarie 2019, iar penalitățile pentru nerealizarea principalelor activități specifice de curățenie căi publice au fost calculate eronat și la două luni de la finalizarea contractului. În timpul auditului s-a procedat la reefectuarea calculelor, rezultând penalități de nerealizare a activităților specifice de curățenie căi publice datorate de prestator în sumă de 1.163.929,80 lei, necalculate și neevidențiate în contabilitatea entității.„.
Cât despre lucrările fictive plătite de municipalitatea, în raport este menționat că „la audit s-a constatat plata nejustificată de la art. bug. 20.01.09 – ”Materiale și prestări de servicii cu caracter funcțional” a sumei de 31.267,35 lei, reprezentând contravaloarea unor servicii de salubrizare stradală neefectuate de către operator în baza contractului subsecvent nr. 3633/20.02.2018, în perioada în care pe străzile respective s-au efectuat lucrări de canalizare, asfaltare a carosabilului, precum și lucrări ale operatorilor rețelelor de utilități. Pentru plățile nejustificate s-au calculat la data de 16.07.2019 accesorii în sumă totală de 3.469,92 lei.”
În acest sens, Curtea de Conturi a dispus ca măsuri:
„Stabilirea întinderii prejudiciilor şi recuperarea acestora, împreună cu accesoriile calculate de entitate de la data plății sumelor nedatorate până la data recuperării, prin extinderea verificărilor până la finalizarea lucrărilor la cele 12 străzi asupra plăţilor efectuate pentru servicii de salubrizare nerealizate de operator, operaţiuni la care s-au constatat abateri cauzatoare de plăți nejustificate în sumă de 31.267,35 lei.
Extinderea verificărilor asupra întregii categorii de operațiuni la care s-au constatat
abateri, precum și încasarea debitelor rezultate din penalități de întârziere datorate de prestatorul serviciului de salubritate pentru neîndeplinirea la termen a obligațiilor asumate prin contract în sumă de 1.170.274 lei, din care 6.344,20 lei, sumă stabilită de reprezentanții entității și 1.163.929,80 lei, sumă stabilită de către auditorii publici externi.
Analizarea cauzelor care au condus la efectuarea serviciilor de salubrizare în condiții de
neaplicare a principiilor de eficiență și eficacitate, verificarea concordanței, respectiv corelarea datelor privind informațiile oferite de aplicația informatică (suprafețe, ore funcționare utilaj, km parcurși, consum combustibil, etc.) și în funcție de rezultatele analizei, stabilirea plăților necuvenite efectuate către operatorul de servicii și recuperarea acestora împreună cu accesoriile aferente;
Verificarea tuturor suprafețelor înscrise în procesele verbale de recepționare a lucrărilor de salubrizare și stabilirea eventualelor plăți nejustificate în cazul în care acestea nu sunt în concordanță cu suprafețele realizate.”, se mai arată în raportul Curții de Conturi.
Reamintim că ziarul Incomod a publicat o serie de documente, procese verbale de recepție a lucrărilor Rosal, care au fost măsluite, pentru ca Rosal să poată factura maximul de servicii prevăzute în contract. După ce am publicat documentele, primarul Adrian Dobre a anunțat în cadrul unei conferințe de presă că a formulat o plângere penală cu privire la posibile infracțiuni de furt al banilor publici prin intermediul salubrității. Concret, este vorba despre lucrări de măturat și spălat stradal care au fost efectuate fictiv, confirmate de inspectori RASP și decontate de primăria Ploiești.
Plângerea vizează modul în care RASP facilitează furtul banilor publici de către operatorul de salubritate, prin facturarea unor suprafețe mai mari măturate și a unor cantități de deșeuri majorate în fals ca fiind ridicate.
Poliția Prahova a solicitat o serie de documente de la Regia Autonomă de Servicii Publice Ploiești cu referire la monitorizarea și confirmarea lucrărilor prestate de operatorul de salubritate Rosal în municipiu. Potrivit unor surse din Poliția Prahova, dosarul este în stadiul de urmărire penală, fiind cercetate infracțiuni care ar fi fost comise de funcționari publici atât din RASP, cât și din primăria Ploiești, privind fapte de abuz în serviciu, înșelăciune și fals sub semnătură privată. Ancheta Serviciului de Investigare a Infracțiunilor Economice ar fi pornit în urma plângerii penale depuse de primarul Adrian Dobre în acest sens, dar și a dezvăluirilor publicate în ziarul Incomod, privind modalitate în care Rosal ar fura bani publici cu girul RASP. Citește detalii aici!
Măsluirea documentelor de care vorbeam mai sus s-ar fi făcut la cererea directorului tehnic RASP, Vasile Ionescu, cel care este responsabil cu monitorizarea salubrității, deși în oraș este cunoscută prietenia dintre Ionescu și Cătălin Ioniță, directorul Rosal Prahova.
Potrivit unor surse din RASP, unul dintre angajații instituției, la presiunile reprezentanților Rosal și ale lui Vasile Ionescu, ar fi modificat cu pasta corectoare procesele verbale de recepție a lucrărilor, mărind cantitățile de deșeuri pentru ca la final Rosal să poată factura mai mulți bani decât cei pentru care prestase servicii în realitate.
Șeful serviciului salubritate de la acel moment, Ștefan Grozea, i-a solicitat celui care modificase procesele verbale, Cătălin Grădișteanu, să explice în scris de ce a făcut acest lucru și dacă au existat presiuni la adresa sa în acest sens. Cătălin Grădișteanu, în discuțiile cu mai multe persoane din cadrul RASP, ar fi spus că a fost pus de directorul tehnic Vasile Ionescu să modifice procesele verbale, dar ulterior nu a mai recunoscut acest lucru și a susținut, într-o notă explicativă, că a fost vorba de o greșeală de redactare corectată ulterior, negând că ar fi fost exercitate presiuni asupra sa.
Reamintim că Ștefan Grozea a fost exclus din RASP ulterior, cu ajutorul unei “inginerii administrative”. Acesta deja amendase operatorul Rosal, fapt care îi atrăsese anumite antipatii, iar cea mai simplă metodă de a fi înlăturat a fost aceea de a fi modificată organigrama RASP, prin votul Consiliului Local, în noua schemă de personal nemaifiind prevăzut postul de șef serviciu salubritate. De altfel, aceasta este o metodă folosită adesea în administrație pentru a elibera anumite persoane din posturi.
Cât despre Vasile Ionescu, directorul tehnic care ar fi făcut presiuni pentru ca procesele verbale să fie modificate, reamintim că în mediul administrativ este cunoscută prietenia dintre acesta și Cătălin Ioniță, directorul Rosal Prahova. De altfel, ambii sunt menționați într-un denunț depus la DNA de un fost angajat al Regiei care reclama faptul că a fost amenințat cu bătaia de către Cătălin Ioniță, de față cu Vasile Ionescu, pentru a fi determinat să nu monitorizeze corespunzător activitatea de deszăpezire. Citește detalii aici!
Cătălin Ioniță, directorul Rosal, este indicat într-o sesizare depusă la Parchetul General ca fiind membru al unui grup infracțional din Prahova care are ca scop „fabricarea de dosare penale precum și compromiterea ca imagine prin articole de presă comandate, nereale, a jurnaliștilor de la Incomod drept răzbunare pentru că ziarul a scris despre infracțiunile membrilor grupului. Totodată, mai multe persoane au fost pe lista acestui grup, printre care și oameni de afaceri care au lezat interesele grupului”, după cum a mărturisit persoana care a depus sesizarea la Parchetul General.
Potrivit acesteia, din grupul infracțional organizat, pe lângă Cătălin Ioniță, ar mai face parte:
-Cristinel Toader (fost șef al Poliției Locale Ploiești, trimis în judecată pentru fapte de corupție, cercetat în alte dosare penale pentru multiple infracțiuni de inducere în eroare a organelor judiciare, mărturie mincinoasă, favorizarea infractorului)
-Adrian Rădulescu (ofițer DGA, fost adjunct al șefului Poliției Prahova, trimis în judecată de DNA Ploiești pentru cercetare abuzivă în formă continuată și cercetat în alte dosare pentru constituire de grup infracțional organizat, alături de Emanuel Saghel, ofițer BCCO și Constantin Ispas. Fostul șef al DNA Ploiești a depus o plângere penală pe numele ofițerilor menționați dar și pe numele lui Cristinel Toader, acuzațiile fiind de mărturie mincinoasă, inducerea în eroare a organelor judiciare, favorizarea făptuitorului, complicitate la represiune nedreaptă și ultraj judiciar).
-Constantin Ispas (fost șef al DGA, trimis în judecată de DNA Ploiești pentru fapte de corupție)
-Cezar Stoichiciu (fost director al Clubului Sportiv Municipal Ploiești, în prezent angajat la Rosal Ploiești, folosit pentru mărturii mincinoase, la fel ca directorul Rosal, Ioniță).
Citește aici detalii despre modul în care ar acționa membrii grupului infracțional organizat!
