Au trecut mai bine de doi ani de când șeful Poliției Prahova, Viorel Dosaru, alături de alți inculpați, a fost reținut de Direcția Națională Anticorupție serviciul teritorial Ploiești în dosarul supra-numit „Papici”. Totodată, în luna august se fac trei ani de când alți polițiști cu funcții de conducere din Prahova au fost, de asemenea, reținuți de DNA Ploiești. Cele două dosare au fost deferite justiției de către procurorii anticorupție, însă, sunt în stadii diferite.

Pe 23 martie 2016, Viorel Dosaru, fost șef al Poliției Prahova, Constantin Ispas, fost șef DGA Prahova, Liviu Tudose, fost procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești și Aurelian Mihăilă, fost procuror general adjunct al PCA Ploiești, au fost reținuți de DNA Ploiești. Alături de aceștia, inculpat în dosar este și fostul deputat Sebastian Ghiță.

Procurorii anticorupție au formulat la acel moment mai multe acuzații împotriva acestora:

„TUDOSE LIVIU MIHAIL, la data faptelor procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, pentru săvârșirea infracțiunilor de

– folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații,
– luare de mită

MIHĂILĂ AURELIAN CONSTANTIN, la data faptelor procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești pentru săvârșirea infracțiunilor de:

– două (2) infracțiuni de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații,
– cercetare abuzivă

ISPAS CONSTANTIN, ofițer de poliție, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

– trafic de influență,
– folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații

DOSARU VIOREL, la data faptelor șef al Inspectoratului de Poliție Județean (I.P.J.) Prahova, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

– luare de mită,
– folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații,
– trafic de influență,
– favorizarea făptuitorului”, se arată într-un comunicat remis de DNA cu ocazia reținerii acestora.

Cât despre fostul deputat Sebastian Ghiță, DNA a solicitat la acel moment Parlamentului să încuviințeze reținerea și arestarea preventivă a acestuia, dar răspunsul nu a fost favorabil.

După administrarea probatoriului, DNA a înaintat dosarul instanței, dar pe data de 26 septembrie 2016 ICCJ a respins dosarul. DNA a contestat măsura, iar la începutul lunii decembrie contestația a fost admisă, iar din 16 decembrie a început judecata pe fond a celor doi foști șefi de poliție, a celor doi foști procurori și a fostului deputat.

Următorul termen al procesului este fixat pentru data de 4 mai, la acest moment niciuna din persoanele implicate în dosar nemaifiind sub control judiciar.

Constantin Ispas, fost șef al Direcției Generale Anticorupție Prahova și fost șef SIPI, este trimis în judecată și într-un alt dosar, instrumentat tot de DNA Ploiești. În luna august se fac trei ani de când trei ofițeri cu funcții de conducere din Poliția Prahova au fost scoși cu cătușe din sediul Anticorupție de la Ploiești.

Ispas Constantin este acuzat de două fapte de trafic de influență, luare de mită, cercetare abuzivă în formă continuată, divulgare de informații secrete de stat și sustragerea sau distrugerea de înscrisuri în formă continuată, Saghel Mihail Emanuel- șef Serviciu în cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Ploiești este acuzat de șantaj, luare de mită, trafic de influență, divulgarea informațiilor secrete de stat, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri în formă continuată și Rădulescu Adrian Ionuț- adjunctul șefului Poliției Prahova (la data faptei ofițer în cadrul Serviciului Județean Anticorupție Prahova) este acuzat de cercetare abuzivă în formă continuată.

Dosarul a fost deferit justiției în data de 22 decembrie 2016, dar a avut primul termen de judecată în data de 14 februarie 2017 și de atunci se află în cameră preliminară, fază a procesului când judecătorul analizează legalitatea probatoriului, dar și alte înscrisuri depuse de părți la dosar.

Judecătorul de cameră preliminară este cel care decide dacă procesul poate începe pe fondul cauzei sau, din contră, dacă rechizitoriul este restituit la Parchet.

Din februarie și până în prezent, cauza Ispas, Saghel și Rădulescu trimiși în judecată de DNA Ploiești a avut peste 10 înfățișări, perioadă în care au fost depuse o serie de cereri de către părțile din cauză, inclusiv o cerere de recuzare a judecătorului Sebastian Olteanu, înaintată instanței de fostul adjunct al IJP Prahova, Adrian Rădulescu, dar și de fostul ofițer BCCO, Emanuel Saghel.

La termenul din data de 19 octombrie, instanța a respins solicitarea de recuzare.

“În baza art. 68 C.pr.pen., respinge ca nefondată cererea de recuzare a domnului judecător Olteanu Sebastian, formulată de apărătorii inculpaţilor Saghel Mihail Emanuel şi Rădulescu Ionuţ Adrian, avocat Popa Mihai şi David Adelin. Fără cale de atac. Pronunţată în şedinţa din camera de consiliu, azi 19.10.2017”.

Ulterior, instanța de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Prahova a admis solicitarea lui Adrian Ionuț Rădulescu prin care cere audierea ca martor a lui Ginel Mihai Preda, cel care ocupă în prezent funcția de adjunct al Poliției Prahova. Potrivit portalului instanțelor de judecată, instanța ”admite cererea de probe formulată de inculpatul RĂDULESCU IONUŢ ADRIAN, prin apărător ales și încuviinţează audierea martorilor GRIGORE NARCIS şi PREDA MIHAI GINEL numai sub aspectul respectării principiului loialităţii administrării probelor (conform art. 101 alin. 1 C.pr.pen.), respectiv dacă asupra lor au fost întrebuinţate violenţe, ameninţări ori alte mijloace de constrângere, precum şi promisiuni sau îndemnuri în scopul de a se obţine declaraţiile date în dosar”.

Astăzi, 23 aprilie, are loc o nouă înfățișare la instanța de cameră preliminară, după ce la ultimul termen, 18 aprilie, instanța a aprobat audierea unor martori cu identitate protejată, tot sub aspectul respectării principiului loialității administrării probelor, adică pentru a se stabili dacă asupra martorilor au fost întrebuințate violențe, amenințări ori alte mijloace de constrângere, precum și promisiuni sau îndemnuri în scopul de a se obține declarațiile date în dosar.

„Respinge cererile de probe formulate de inculpatul SAGHEL MIHAIL EMANUEL, în procedura de cameră preliminară. Dispune audierea, în procedura de cameră preliminară a martorilor cu identitate protejată MARC ANTONIO, ŞTEFĂNESCU GIOVANA şi TOMESCU COSTEL, aşa cum s-a încuviinţat prin încheierea din data de 13.03.2018, numai sub aspectul respectării principiului loialităţii administrării probelor (conform art. 101 alin. 1 C.pr.pen.), respectiv dacă asupra lor au fost întrebuinţate violenţe, ameninţări ori alte mijloace de constrângere, precum şi promisiuni sau îndemnuri în scopul de a se obţine declaraţiile date în dosar. Dispune emiterea unei adrese la DNA – ST Ploieşti prin care se solicită să comunice dacă au fost respectate dispoziţiile art. 143 C.pr.pen., respectiv dacă s-a întocmit câte un proces verbal pentru fiecare activitate de supraveghere tehnică şi să precizeze unde se află, după sesizarea instanţei copia suportului care conţine activităţile de supraveghere tehnică şi copii de pe procesele verbale. Respinge cererile de probe formulate de inculpatul ISPAS CONSTANTIN, la termenul din data de 12.04.2018. Prorogă punerea în discuţie a cererii privind punerea în executare a supravegherii tehnice în raport de Protocolul de cooperare între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii şi cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 97 alin. 2 lit. d şi art. 103 alin. 2 şi 3 C.pr.pen., cu ref. la art. 114 alin. 1 şi art. 115 alin. 1 C.pr.pen. pentru termenul următor. Menţine termenul acordat la data de 23.04.2018, prin încheierea din data de 12.04.2018. Pronunţată în camera de consiliu, astăzi, 18.04.2018.”, se arată pe portalul instanțelor de judecată.

Reamintim că Adrian Rădulescu, Emanuel Saghel și Constantin Ispas au fost deferiți justiției de către procurorii DNA într-o cauză în care sunt aduse acuzații grave la adresa ofițerilor de poliție. Printre altele sunt acuzați că ar fi pretins bani și alte bunuri de la oameni de afaceri pentru a nu-și exercita atribuțiile de serviciu.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:

„În cursul lunii aprilie 2010, inculpatul Ispas Constantin, în calitate de șef al Serviciului Județean Anticorupție Prahova din cadrul Direcției Generale Anticorupție, a pretins și, în perioada aprilie 2010 – februarie 2011, a primit, de la un martor denunțător, câte 10.000 euro, în două tranșe și ajutor financiar pentru o anumită societate comercială deținută de un apropiat al său. Ajutorul financiar a constat într-un împrumut în sumă de 200.000 lei și încheierea unui contract de vânzare-cumpărare a unui imobil, proprietatea denunțătorului, pentru a-i crea posibilitatea societății respective să obțină un credit bancar. În realitate, banii pentru imobil nu au fost achitați.

Aceste avantaje patrimoniale au fost pretinse și primite de inculpat pentru a-l determina pe ofițerul coordonator din cadrul B.C.C.O. – Ploiești, comisarul șef Saghel Mihail Emanuel să instrumenteze, într-o anumită direcție, un dosar penal, astfel încât să se creeze o situație favorabilă denunțătorului, cercetat în cauza respectivă.

În perioada anilor 2010 – 2013, inculpatul Ispas Constantin, uzând de influența conferită de calitatea deținută, respectiv, șef Serviciu Județean Anticorupție Prahova din cadrul Direcției Generale Anticorupție, în mod repetat, i-a determinat pe administratorii a două firme să creeze avantaje materiale altor societăți comerciale (având ca obiect de activitate comercializarea de produse petroliere), primind în schimb, de la reprezentantul acestora din urmă, foloase materiale, constând în:

– 1.500 lei, pentru fiecare dintre cele 39 de tranzacții cu produse petroliere derulate de firmele favorizate, totalizând suma de 58.500 lei,
– sume de bani cuprinse între 700 – 2.000 lei, pentru alimentarea cu carburant a autoturismului personal, în toată perioada menționată,
– sume de bani sau motorină pentru alimentarea propriului autoturism în cuantum de cca 2.000 lei lunar, în perioada – începutul anului 2009 și până la sfârșitul anului 2012,
– furnizarea, în mod repetat, de agregate minerale exploatate în cadrul unei balastiere, echivalentul a 45-50 basculante,
– transportul unor baloți de lucernă sau grâu, din zona Urlați, la o fermă, pe care o administrează în fapt inculpatul Ispas Constantin,
– plata, în vara anului 2011, a cheltuielilor dintr-un concediu făcut împreună cu familia sa, pe litoralul bulgăresc al Mării Negre, sejur în valoare de 2.000 euro.

În perioada 2009 – ianuarie 2015, inculpatul Ispas Constantin, în calitate de șef al Serviciului Județean Anticorupție Prahova, a primit, în mod direct, sume importante de bani, de la administratorul unei societăți comerciale, precum și indirect, prin furnizarea unor mărfuri, de către firma acestuia, către societățile administrate de rudele sale.

În schimbul acestor avantaje, inculpatul Ispas Constantin, prin exercitarea atribuțiilor de serviciu, trebuia să asigure protecție instituțională omului de afaceri și familiei acestuia.

În același context, inculpatul trebuia să inițieze și să deruleze anchete penale împotriva lucrătorilor de poliție implicați în soluționarea unui dosar penal având ca obiect săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, de către administratorul respectiv.

În acest sens, în perioada de referință, inculpatul a desfășurat diverse activități procedurale în direcția celor promise.

Astfel, în cursul lunilor ianuarie și februarie 2013, inculpatul Ispas Constantin împreună cu inculpatul Rădulescu Ionuț Adrian, în calitate de ofițer în cadrul Serviciului Județean Anticorupție Prahova, au recurs la amenințări și au făcut promisiuni pentru a determina mai mulți administratori de societăți comerciale să formuleze denunțuri la adresa ofițerilor de poliție de la S.I.F. Prahova ce au instrumentat dosarul penal amintit mai sus. Denunțurile astfel obținute au dus la constituirea a două cauze penale în cadrul cărora ofițerii din cadrul Serviciului Județean Anticorupție Prahova au fost delegați să efectueze cercetări.

La data de 18 august 2015, cu ocazia perchezițiilor efectuate, procurorii anticorupție au găsit în imobilele proprietatea șefului Serviciului Județean Anticorupție Prahova 13 documente ce conțineau informații secret de stat, înscrisuri de natură a afecta activitatea unor persoane juridice. Acesta le deținea, fără drept, în afara atribuțiilor sale de serviciu. Cu aceeași ocazie, au fost descoperite 29 înscrisuri care conțineau informații secret de stat de natură a afecta activitatea unor persoane juridice, sustrase în mod repetat de inculpat în perioada 01 decembrie 2004-18 septembrie 2012, în calitate de ofițer de poliție, în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

2. În perioada anilor 2014 – 2015, inculpatul Saghel Mihail Emanuel, în calitate de ofițer de poliție judiciară în cadrul B.C.C.O. Ploiești, lucrând în baza delegărilor de competență dispuse de D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Ploiești, a constrâns un jurnalist, prin amenințare, direct sau prin interpuși, cu constituirea de dosare penale și luarea unor măsuri preventive față de acesta, în scopul de a-l determina pe de o parte să nu mai editeze și să nu mai publice materiale de presă compromițătoare la adresa sa, iar pe de altă parte, să compromită un magistrat prin formularea unor denunțuri împotriva acestuia.

În prima jumătate a anului 2011, inculpatul Saghel Mihail Emanuel, în aceeași calitate, a pretins prin intermediul inculpatului Ristea Constantin-Sebastian și ulterior a acceptat un comision de 10% dintr-o sumă de bani pe care un administrator de firmă urma să o recupereze în contextul unui dosar penal. În acest sens, în dosarul respectiv, inculpatul a desfășurat acte de urmărire penală cu celeritate astfel încât suma de bani reprezentând prejudiciul în respectiva cauză penală să fie recuperată de omul de afaceri.
Ulterior, după ce respectiva cauză a fost declinată Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova, inculpatul Saghel Mihail Emanuel i-a pretins în continuare omului de afaceri comisionul menționat, precum și prelucrarea a 3-4 mc bușteni (operațiune evaluată la suma de 300 – 400 lei) și uscarea unei cantități de 0,5 mc de cherestea al cărei cost a fost evaluat la 40 – 50 euro/mc, pentru a determina un ofițer de poliție din cadrul I.P.J. Prahova – S.I.F. să soluționeze cu celeritate dosarul respectiv, astfel încât suma de bani, reprezentând prejudiciul în respectiva cauză penală, să fie recuperată.

La data de 18 august 2015, cu ocazia perchezițiilor efectuate, procurorii anticorupție au găsit la domiciliul inculpatului Saghel Mihail Emanuel 17 documente ce conțineau informații secret de stat, înscrisuri de natură a afecta activitatea unor persoane juridice, pe care acesta din urmă le deținea fără drept, în afara atribuțiilor sale de serviciu. Cu aceeași ocazie, au fost descoperite 39 înscrisuri care conțineau informații secret de stat de natură a afecta activitatea unor persoane juridice, sustrase în mod repetat de inculpat în perioada 15 februarie 2005 – 08 septembrie 2010, în calitate de ofițer de poliție, în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

În cauză, procurorii au dispus măsura asiguratorie a sechestrului asupra bunurilor mobile și imobile ce aparțin inculpaților Ispas Constantin și Saghel Mihail Emanuel, precum și asupra conturilor deținute de aceștia la diferite unități bancare.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Prahova, cu propunere de a se menține măsurile preventive și asigurătorii dispuse în cauză.

Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.”, se arată într-un comunicat remis de DNA Ploiești la 22 decembrie 2016, cu ocazia trimiterii în judecată a dosarului.