Opt clienţi ai BCR Argeş au reclamat în octombrie 2013 că le-au dispărut sume uriaşe de bani din cutiile de valori. Ancheta a trenat timp de şase ani şi a fost închisă recent definitiv, deoarece faptele s-au prescris.

La mai bine de şase ani după ce mai multe cutii de valori din sediul BCR Argeş au fost golite pe ascuns, dosarul a fost clasat definitiv, fără ca autorii furtului de 1,5 milioane de euro să fie prinşi, notează Adevărul.

Într-un răspuns oficial remis de reprezentanţii Parchetului de pe Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se arată că cercetările au fost oprite fiindcă faptele cercetate s-au prescris. Ancheta nu va mai continua, deşi investigatorii au avut încă din primele zile doi suspecţi.

sponsor
sponsor
sponsor
sponsor

În octombrie 2013, Poliţia Argeş a primit opt plângeri de la cetăţeni care reclamau că, din cutiile de valori pe care le aveau la sucursala Argeş a BCR, le-au dispărut mari sume de bani şi bunuri, valoarea totală a pagubei fiind estimată ulterior la aproximativ 1,5 milioane euro.

Eugen Florea (foto jos), un bărbat din Piteşti, a fost primul care a depus plângere la Poliţie, pe data de 25 octombrie 2013. Bărbatul spune că i-au fost furaţi 130.000 de dolari, 49.000 lei şi mai multe obiecte valoroase, printre care şi un ceas Longines din aur masiv, moştenire de la tatăl său.

Eugen Florea este singurul dintre cei opt clienţi păgubiţi care a dat în judecată banca pentru a-şi recupera prejudiciul. Ceilalţi şapte, cărora le-au dispărut sume cuprinse între 29.000 şi 400.000 de euro, n-au formulat vreo acţiune în instanţă din motive necunoscute.

Eugen Florea cere în instanţă ca BCR să-i plătească suma de 619.000 lei, reprezentând „contravaloare bani şi bunuri sustrase din caseta de valori închiriată conform contractului din 24 iunie 2013“. Procesul a început în 2016 la Tribunalul Argeş, instanţă care nu i-a dat câştig de cauză.

Surse judiciare susţin că este posibil ca autorii furturilor să fie foşti clienţi ai băncii, care au avut bunuri în cutiile de valori pe care ulterior le-au golit. Hoţii şi-ar fi făcut dubluri la cheile primite pentru respectivele cutii, iar ulterior le-au folosit.

Conform procedurii, casetele de valori puteau fi deschise numai cu cheile unice de acces aflate în posesia clienţilor, după acţionarea, în prealabil, a unei alte chei unice aflate în posesia băncii. Clienţii nu sunt însoţiţi de personalul băncii în momentul deschiderii efective a casetelor de valori, astfel încât funcţionarii nu pot observa în niciun fel conţinutul casetelor de valori ale clienţilor. La niciuna dintre cele opt cutii de valori de unde au fost furaţi banii nu erau semne că ar fi fost forţate. Nu este clar nici acum cum a fost rezolvată „probleme“ cheii unice. Din motive de confidenţialitate, în camera de tezaur, unde sunt cutiile de valori, nu sunt camere de supraveghere.

La scurt timp după jaful de la BCR Argeş, poliţiştii au verificat imaginile surprinse de camerele de supraveghere şi au consultat registrele de intrare-ieşire din camera de tezaur. Ca urmare a verificărilor au rezultat suspiciuni de fraudă cu privire la un danez și un grec.

Concret, pe 8 iulie 2013, cu trei luni şi jumătate înainte de jaful de la BCR Argeş, Stepanovich Anatoli Aleksandrov, cetăţean danez cu reşedinţa în Bucureşti, a închiriat pentru o lună o casetă de valori la sucursala BCR – Piaţa Revoluţiei.

Pe 14 mai 2013, Joao Brito Zornidis, cetăţean grec născut în Portugalia, cu domiciliu în Grecia şi reşedinţa la Piteşti, a închiriat pe trei luni o casetă de valori la BCR – Universitate.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here