Un loc pitoresc, care consemnează o pagină importantă din istoria primului Război Mondial, dar greu accesibil atât prin prisma zonei, cât şi a ploilor din ultimele luni care au afectat drumul pietruit, Tabla Buţii se numără printre priorităţile actualei conduceri a Consiliului Judeţean (CJ) Prahova.
Drumul de acces către Tabla Buţii va fi reabilitat în baza unui parteneriat dintre Consiliul Județean Prahova și Primăria comunei Ceraşu.
Proiectul „Întreținere drumuri de balast – Împietruire drum de acces Slon -Tabla Buții, comuna Cerașu” a fost inclus pe ordinea de zi a şedinţei CJ din data de 28 iulie, primind votul consilierilor judeţeni.
Costurile lucrării sunt estimate la 100.000 de lei, fonduri care vor fi asigurate din bugetul propriu al CJ Prahova
Decizia autorităţilor judeţene de a finanţa această lucrare vine pe fondul resurselor insuficiente ale localității, cât și a necesităţii desfășurării în bune condiții a festivităților din 6 august, organizate sub genericul „Columna pentru Nemurire“, ceremonii dedicate omagierii soldaţilor căzuţi pe câmpul de luptă în primul Război Mondial.
Pasul Tabla Buții – o pagină de istorie locală
Trecătoarea Tabla Buții (1340m), cunoscută şi ca Pasul Tătarilor, care a făcut legătura dintre estul Munteniei cu Transilvania, a devenit teatrul de operaţiuni militare în prima conflagraţie mondială, începând cu luna august 1916.
După înfrângerea de la Turtucaia, din sudul Dobrogei, de la 25 august 1916, Marele Stat Major a decis suspendarea ofensivei Armatei Române din Transilvania, care avusese rezultate bune până în acel moment, oferind dușmanului răgazul de a se organiza, aduce trupe de pe alte fronturi și prelua inițiativa strategică. În acest context generalul german Falkenhayn, cel care a fost numit la comanda forțelor Puterilor Centrale din Ardeal, a studiat mai multe posibilități de a străpunge bariera naturală a Carpaților și de a cuceri Bucureștiul. Cea mai rapidă și facilă cale a fost considerată cea prin trecătorile Predeluș, Bratocea și Tabla Buții, în nordul județului Prahova, unde au fost masate importante efective austro-ungare și germane, dotate inclusiv cu artilierie grea.
De-a lungul întregii luni octombrie 1916, în această zonă au avut loc lupte crâncene între cele două tabere, soldate cu numeroase victime. La 31 octombrie 1916 generalul Falkenhayn, observând pierderile mari pe care le sufereau militarii Puterilor Centrale precum și imposibilitatea de a sparge bariera naturală a Carpaților, a decis suspendarea acținilor militare în zonă și mutarea ei către zona Văii Jiului, unde s-a reușit străpungerea frontului românesc, obligând Guvernul și Armata Română să se retragă în Moldova. (????? ?????? ??. ?????? „??????? ?????????. 2000 ?? ??? ?? ???????”, ??????? ??????? ?????????, 2012. ??????????? ?????????̆ ?? ????????? ??????̧ ??????????????)
Despre soldaţii căzuţi pe câmpul de luptă de la Tabla Buţii, cronicile acelor vremuri consemnează gestul preotului din Slon, Ion Vasilescu, care i-a adunat pe toţi, soldaţi români şi străini, şi i-a îngropat creştineşte. Cimitirul Eroilor de la Tabla Buţii, aşa cum este cunoscut astăzi, a fost amenajat în anul 1919, iar din 1922, la data de 6 august (zi în care creştinii sărbătoresc „Schimbarea la faţă a Domnului“), s-au organizat pelerinaje anuale ca un omagiu pentru ostaşii căzuţi pe front.
Sursă Facebook/CJ Prahova
