Creșterea speranței de viață, dar şi scăderea continuă a fertilității de‐a lungul mai multor ani au contribuit la îmbătrânirea populației. În Prahova, speranța de viață a crescut în perioada 2007‐ 2016 cu 2,66 ani ajungând la 75,80 ani. Este important de remarcat faptul că, există diferențe considerabile în ceea ce privește speranța de viață între sexe, decalaj de gen care s‐a menținut în ultimii ani. În anul 2016, speranța de viață la naştere a femeilor a fost de 79,34 ani, iar a bărbaților 72,30 ani.
Îmbătrânirea demografică se datorează şi scăderii natalității. Numărul copiilor născuți în anul 2016 a fost de 6361, în scădere cu 16,0% față de anul 2007. Mai mult de jumãtate (51,8%, respectiv 3296 copii) din totalul nãscuților‐vii au fost bãieți, iar raportul de masculinitate a fost de aproximativ 108 bãieți la 100 fete. Ponderea copiilor nãscuți în afara cãsãtoriei a fost de 30,5% din numãrul total al nãscuților‐ vii, în creştere față de anul 2007 cu 4,3 puncte procentuale, cea mai mare parte a copiilor nãscuți în afara cãsãtoriei (50,5%) provenind de la tinerele pânã în 25 ani. n Rata natalității în Prahova a fost de 7,9 născuți‐vii la 1 000 de locuitori în 2016, în scădere cu 1,1 puncte procentuale față de anul 2007.
Şi rata de fertilitate a fost în scădere în ultimul deceniu, de la 35,4 născuți vii la 1000 de femei în anul 2007, la 32,0 născuți vii la 1000 de femei în 2016, o cauză fiind aceea că marea majoritate a femeilor amână decizia de a avea un copil, alegând să îşi construiască o carieră profesională înainte de constituirea unei familii. În societatea modernă fertilitatea este influențată de o serie de factori care țin de cultură, religie sau politică demografică.
