Marian Iorga (foto sus), fost șef al Poliției Prahova, este cercetat penal de Direcția Națională Anticorupție și a fost plasat sub control judiciar după ce a fost acuzat de luare de mită. 

Din ordonanța procurorului DNA București reiese că Iorga este acuzat de o serie lungă de fapte de luare de mită: sume mari de bani, de ordinul zecilor de mii de lei, mașini scumpe, obiecte electrocasnice, centrală de apartament, televizor, excursii în străinătate, baloți de lucernă, pachete cu mâncare în valoare de mii de lei, relații  ”neprincipiale” cu angajate din Poliție, mese festive la restaurante de lux, toate au fost considerate de procurori drept favoruri primite pentru avansări în posturi de conducere sau pentru protecție.

”Afacerile” comisarului șef Marian Iorga, începute prin 2014 spun procurorii, când era șef la Poliția Călărași, au fost oprite în iulie 2021 când procurorii DNA București l-au pus sub acuzare. DNA a făcut public, într-un comunicat remis presei în data de 9 iulie 2021, doar o mică parte dintre acuzațiile aduse ofițerului de poliție. În documentul citat se face referire doar la ceasul de lux, în valoare de 4.350 lei, primit cu titlu de mită de la o ”persoană suspectă în cauză”.

În referat însă, procurorii arată că reprezentanta societății comerciale a mărturisit în fața anchetatorilor că i-a cumpărat prin interpuși fostului șef al Poliției Călărași două mașini Skoda Superb, dar și un televizor.

Citește detalii aici: STENOGRAME Marian Iorga, fost șef al Inspectoratelor de Poliție Prahova și Călărași, mită de la patroana unei mari firme de mezeluri

Marian Iorga, însă, nu a fost lipsit de scandaluri și acuzații nici în scurta perioada în care a fost șef al Inspectoratului Județean de Poliție Prahova, unde a venit de la Călărași. Polițiști din cadrul mai multor structuri ale IJP Prahova, ofițeri și agenți, ajunși la limita răbdării, au contactat reporterii Incomod pentru a rupe tăcerea și a lansa acuzații grave, fără precedent la adresa unui șef al Poliției Prahova. Se vorbea la acel moment despre presiuni constante privind forțarea prevederilor legale, cercetări disciplinare finalizate cu verdict: ”nevinovat”, plecări din funcții ale unor ofițeri cu experiență, care au preferat să facă naveta la București doar să nu mai rămână în Prahova, eliberări din funcții anulate ulterior de IGPR (Inspectoratul General al Poliției Române), numiri controversate în posturi de conducere.

Citește detalii aici: Acuzații grave lansate de subalterni privind abuzurile comandantului

După ancheta DNA, Poliția Română l-a tras pe Iorga pe „linie moartă”. În schimb, a fost angajat pe bani publici la Hidro Prahova, instituție publică subordonată Consiliului Județean Prahova și controlată politic de PNL.

„Scutul” făcut de Hidro Prahova și Consiliul Județean Prahova, în cazul informațiilor despre salariul lui Marian Iorga 

Marian Iorga a fost angajat astfel, începând cu data de 27 ianuarie, pe postul de consilier al directorului general Hidro Prahova. Reporterii noștri au solicitat instituției, în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public, să ni se comunice ce atribuții are Marian Iorga în cadrul instituției și ce salariu încasează. Reprezentanții Hidro ne-au comunicat că Iorga acordă consultanță de specialitate directorului general în domeniile juridic și management. În același timp, Hidro Prahova a refuzat să ne comunice salariul încasat de Marian Iorga, susținând că nu se încadrează în categoria informațiilor de interes public și că este confidențial. Asta în situația în care vorbim de bani publici, de un salariu plătit de către o instituție publică, subordonată Consiliului Județean Prahova.

Am mers mai departe și am solicitat CJ Prahova un punct de vedere cu privire la faptul că o societate subordonată a angajat tocmai o persoană cercetată penal și care a fost acuzată de către subalterni de abuzuri, să ofere consultanță fix în domeniile juridic și management.

Reprezentanții Consiliului Județean Prahova nu au oferit niciun răspuns, așa că după trecerea termenului legal de răspuns am revenit cu aceleași întrebări și am făcut următoarele precizări, din lege:

Potrivit art. 7 din Legea 544/2001 privind liberul acces la informatii de interes public:

(2) Refuzul comunicării informațiilor solicitate se motivează și se comunica în termen de 5 zile de la primirea petițiilor.
(1) Autoritățile și instituțiile publice au obligația să răspundă în scris la solicitarea informațiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcție de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare și de urgența solicitării. În cazul în care durata necesara pentru identificarea și difuzarea informației solicitate depășește 10 zile, răspunsul va fi comunicat solicitantului în maximum 30 de zile, cu condiția înștiințării acestuia în scris despre acest fapt în termen de 10 zile.

Articolul 21
(1) Refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat al unei autorități ori instituții publice pentru aplicarea prevederilor prezentei legi constituie abatere și atrage răspunderea disciplinara a celui vinovat.
(2) Împotriva refuzului prevăzut la alin. (1) se poate depune reclamație la conducătorul autorității sau al instituției publice respective în termen de 30 de zile de la luarea la cunoștință de către persoana lezată.
(3) Dacă după cercetarea administrativa reclamația se dovedește întemeiată, răspunsul se transmite persoanei lezate în termen de 15 zile de la depunerea reclamației și va conține atât informațiile de interes public solicitate inițial, cât și menționarea sancțiunilor disciplinare luate împotriva celui vinovat.