Statul a încasat anul trecut de la toate judeţele şi Municipiul Bucureşti taxe şi impozite în valoare de peste 25,5 miliarde de euro. Către judeţe s-au întors de la bugetul de stat, sub forma cotelor defalcate din impozitul pe venit şi din taxa pe valoare adăugată, circa 6,5 miliarde de euro, potrivit datelor furnizate gândul de către Ministerul Finanţelor Publice.

Astfel, la nivel naţional din fiecare 100 de euro încasaţi la bugetul central, în judeţ s-au întors în medie 25 de euro, reiese din datele oficiale.

Cu toate acestea, în 15 judeţe sumele virate către bugetele locale au fost mai mari decât taxele şi impozitele plătite statului.

În Vaslui, Botoşani, Teleorman, Călăraşi, Vrancea, Caraş-Severin, Suceava, Neamţ, Mehedinţi, Dâmboviţa, Ialomiţa, Tulcea, Gorj, Maramureş şi Olt sumele care s-au întors de la bugetul de stat la bugelete locale au depăşit valoarea taxelor şi impozitelor colectate la nivel judeţean.

În alte şase judeţe şi în Municipiul Bucureşti, sumele primite înapoi de la stat au reprezentat mai puţin de 50% din valoarea taxelor şi impozitelor colectate la nivel judeţean şi virate la bugetul central. Valoarea taxelor şi impozitelor încasate la bugetul central din fiecare judeţ în parte este direct proporţională cu populaţia, cu numărul de angajaţi şi cu mărimea mediului de afaceri.

Pentru fiecare 100 de euro încasaţi de stat, Vasluiul a primit înapoi 158 de euro

Din punct de vedere al raportului dintre banii primiţi de la stat şi banii încasaţi de stat prin taxe şi impozite, Vasluiul se află în topul clasamentului. Astfel, în 2011, judeţul Vaslui a contribuit la bugetul de stat cu circa 66,1 milioane de euro şi a încasat 104,9 milioane de euro. Practic a primit înapoi 158,6% din totalul veniturilor trimise către stat.

„Este un judeţ sărăcuţ, fără resurse, fără industrie. Una e să ai Valea Prahovei şi să treacă mii de oameni pe acolo, alta e să fii judeţul Vaslui şi să nu se oprească la tine nici măcar pentru a cumpăra un pachet de ţigări”, a declarat pentru gândul Vasile Mihalachi, preşedintele Consiliului Judeţean Vaslui (PSD).

Întrebat dacă banii primiţi anul trecut de la bugetul de stat au fost suficienţi, Mihalachi ne-a explicat că „nici aceşti bani pe care îi primim nu ne ajung” şi a subliniat că „dacă statul ia mâna de pe noi, am murit”. Preşedintele Consiliului Judeţean Vaslui susţine că s-a văzut nevoit să apeleze la un împrumut de 35 de milioane de euro pentru a achita cotele de finanţare pentru fondurile europene atrase în ultimii ani, aceasta fiind singura soluţie care i-a rămas pentru a sprijini economia locală.

„Până acum am primit fonduri europene în valoare de 200 de milioane de euro. Anul acesta şi în prima jumătate a anului viitor vom mai atrage alte 200 de milioane de euro. Altă soluţie nu văd. În nord-estul ţării suntem pe primul loc în ceea ce priveşte fondurile atrase pe cap de locuitor”, a mai precizat Mihalachi.

Bucureştiul primeşte 11 euro pentru fiecare 100 de euro vărsaţi la bugetul de stat

Municipiul Bucureşti are cel mai slab procentaj în ceea ce priveşte raportul dintre banii primiţi de la bugetul de stat şi banii vărsaţi sub formă de taxe şi impozite, respectiv 11,2%, reiese din informaţiile furnizate de Ministerul Finanţelor.

„Dacă priveşti din punctul de vedere al Bucureştiului poate, într-adevăr, să pară incorect, puţin frustrant. În acelaşi timp însă, suntem conştienţi că trebuie să funcţioneze principiul solidarităţii între judeţe şi regiuni, pentru a reduce diferenţele de nivel de trai”, a declarat pentru gândul Mircea Raicu, viceprimar general al Capitalei (PDL).

Întrebat ce s-ar întâmpla dacă Bucureştiul ar primi înapoi toţi banii încasaţi de stat, viceprimarul general al Capitalei ne-a răspuns că se va întâmpla „ceea ce trebuie să se întâmple, adică s-ar investi masiv în special în infrastructură, fie că este rutieră, de energie sau de apă şi canalizarea”.

Oficialii din Vrancea se plâng de lipsa investiţiilor străine şi absenţa unor programe care să reducă decalajele economice

În 2011 Vrancea a contribuit la bugetul de stat cu circa 63,2 milioane de euro şi a primit înapoi în jur de 81,6 milioane de euro, potrivit datelor de la Minister. Oficialii din Vrancea se aşteaptă ca decalajele faţă de celelalte judeţe să se menţină şi în 2012, pe fondul lipsei unor programe naţionale prin care să fie stimulate invesţiile străine în regiunile mai sărace din România.

„Vrancea nu are rafinării, nu are porturi, nu are aeroporturi, nu produce venituri mari pentru că în România este vorba despre o dezorganizare regională. Guvernele ultimilor 20 de ani nu au redus decalajele economice. Nu există programe naţionale în acest sens, nu există investiţii. Anul trecut a fost jale, iar anul acesta va fi şi mai jale”, a declarat pentru gândul Marian Oprişan, preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea (PSD).

Constantinescu, CJ Constanţa: Trebuie schimbată mentalitatea că în judeţul care aduce bani nu trebuie să se mai întoarcă banii, că are destui

Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa s-a arătat nemulţumit de felul în care s-au repartizat banii de la bugetul de stat către bugetul local. Astfel, în Constanţa se întorc în jur de 14 euro pentru fiecare 100 de euro colectaţi de stat din impozitele şi taxele de la constănţeni.

„În loc să fie hrănită vaca ce dă lapte, să îi mai dai şi ăleia să mănânce ca să o mulgi şi mâine, i se ia laptele”, a declarat pentru gândul Nicuşor Constantinescu, preşedintele CJ Constanţa (PSD).

În opinia sa repartizarea banilor „nu este o chestiune de echitate, de solidaritate”, ci una care urmăreşte o agendă politică şi afectează astfel judeţele care ar avea potenţial să aducă mai mulţi bani la bugetul de stat.

„Faptul că autostrada Cernavodă Constanţa nu este gata, afectează judeţul. Am avea un circuit economic mult mai mare, mai multe locuri de muncă, mai multe oportunităţi economice, ar însemna pentru România mai mulţi bani la buget”, a arătat Constantinescu. Preşedintele CJ Constanţa este de părere că „trebuie schimbată mentalitatea că în judeţul care aduce bani nu trebuie să se mai întoarcă banii, că are destui” şi că trebuie găsite soluţii astfel încât banii să meargă atât la judeţele sărace cât şi acolo unde există proiecte care pot genera plus valoare.

Tişe, CJ Cluj: Preocuparea CJ ar trebui să fie să aducă bani, nu să stea cu mâna întinsă la Guvern

Preşedintele Consiliul Judeţean Cluj a fost diplomat în ceea ce primeşte modul în care sunt repartizaţi banii de la bugetul de stat către bugetele locale: „Este o chestiune normală, aşa funcţionează administraţia financiară într-un stat unitar”. Cu toate acestea, el a atras atenţia că „preocuparea consiliilor judeţene ar trebui să fie să aducă bani, să producă bani, nu să stea cu mâna întinsă la Guvern. Rolul lor este să găsească soluţii alternative”, a declarat Alin Tişe (PDL) pentru gândul.

Judeţul Cluj primeşte de la bugetul de stat mai puţin de jumătate din suma totală a taxele şi impozitelor vărsate către bugetul central. Astfel, pentru fiecare 100 de euro încasaţi de la clujeni, în judeţ se întorc circa 44 de euro.

Tabelul cu bugetul de stat pe județe:

Sursa: gandul.info