România se află pe locul al doilea în UE, la numărul de mame minore, după Bulgaria. În ultimii ani, numărul adolescentelor care au copii a crescut îngrijorător.

România dă aproape un sfert (23%) din totalul mamelor minore din UE, potrivit Eurostat.

Din cele 199.720 de naşteri din 2019, 749 provin de la mame cu vârsta sub 15 ani şi 17.933 de la mame cu vârsta între 15 şi 19 ani.

Una dintre cauze este plecarea părinților la muncă în străinătate. Fetele rămân în grija rudelor, familia se destramă, iar adolescentele devin vulnerabile.

O hartă a natalităţii în rândul mamelor minore arată că judeţul Mureş deschide clasamentul cu 931 de naşteri, urmat de judeţele Dolj şi Braşov cu 838 şi respectiv 830 de cazuri.

În Prahova, sunt 510 cazuri.

Potri8vit specialiștilor, sunt foarte mulţi factori care contribuie la această situaţie.

Fetele se confruntă cu sărăcie, cu marginalizare, multe dintre ele părăsesc şcoala chiar înainte de a termina clasele primare.

Păstrarea fetelor în şcoală şi educaţia lor se numără printre soluţiile care scad riscul ca ele să ajungă însărcinate.

Riscuri mari la sarcină

Medicii atrag atenția asupra riscurilor pe care le presupune o sarcină la vârstă fragedă.

„Când auzi câte cazuri au alte ţări de mame adolescente şi compari cu România, ţi se face rău.

Noi, corpul medical, avem de-a face cu copii care nasc copii şi este îngrozitor.

Gândiţi-vă afectiv ce şoc este pentru o fetiţă care nici măcar nu-şi cunoaşte corpul să rămână gravidă.

De obicei, nu se adresează nimănui. Nici măcar nu-şi dă seama în primele câteva luni că s-a întâmplat ceva.

Apoi, intervine şocul naşterii. Naşterea este un lucru dureros şi ele sunt nepregătite pentru că nimeni nu le-a explicat cum e. Şi sunt traumatizate.

Fetele au un bazin mai mic şi un risc mai mare de a se rupe uterul. Copilul care apare, de multe ori, este prematur.

Cum poate o fetiţă de 13 ani să aibă grijă de un copil născut la şase luni şi care cântăreşte un kilogram şi jumătate? Şi care are şi o problemă severă de sănătate? Aceşti copii prematuri stau în mod normal în spital, două-trei luni.

Mama nu stă. Nici nu se leagă afectiv de nou-născut, pentru că nu cunoaşte acest sentiment. Chiar dacă naşterea este una normală, este greu să-l îngrijească”, a spus Gabriela Olariu, şefa Secţiei de Neonatologie a Spitalului Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Dr. Dumitru Popescu“ din Timişoara, pentru Adevărul.

Tații au peste 20 de ani

În general, fetele minore rămân însărcinate cu tineri care au peste 20 de ani. Aici, spun specialiștii, sunt mari lacune în legislație.

„Ea are 12 ani, el, 22. Cum poate un copil la 12 ani să-şi dea consimţământul să facă un copil?

Acest consimţământ trebuie legiferat altfel. Pentru că, de multe ori, aceşti bărbaţi scapă.

Familia o mărită pe fată cu individul în cauză ca să scape el de puşcărie, nu se raportează că a fost o problemă.

Ieri a născut la noi în maternitate o mamă care are 15 ani şi e la al doilea copil. Primul copil a fost născut la 12 ani şi jumătate”, a adăugat Gabriela Olariu.

Contrar prejudecăţilor, numărul mamelor minore nu a crescut prin copiii de etnie romă.

„Aceste fetiţe provin din familii româneşti, au părinţi plecaţi la muncă sau despărţiţi şi sunt crescute de bunici, de mătuşi”, a încheiat medicul.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here