Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei menţin interceptările SRI din dosarul fostului ministru al Internelor, Cristian David, respingând ca inadmisibilă cererea de înlăturare a interceptărilor ca mijloace de probare a presupuselor fapte de corupţie de care îl acuză procurorii DNA.

Avocaţii apărării au cerut, vineri, judecătorilor de la instanţa supremă să nu ţină cont de interceptările SRI din dosarul de corupţie al fostului ministru al Internelor şi nici de declaraţiile de martor legate de acestea. Avocaţii au arătat că dacă vor fi excluse din dosar şi declaraţiile de martor care se leagă de aceste interceptări, ar mai rămâne doar două denunţuri şi o serie de acte nesemnificative.

În iulie 2015, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) i-au trimis în judecată pe fostul ministru al Internelor Cristian David – pentru luare de mită, pe Marian Cristinel Bîgiu, prefect al judeţului Buzău la data comiterii faptei – pentru spălarea banilor, pe Valeriu Roger Niţescu, fostul şef de cabinet al lui David – pentru trafic de influenţă, spălarea banilor şi complicitate la luare de mită, şi pe Gheorghe Doloiu – pentru spălarea banilor.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au stabilit:

„În calitate de ministru al Internelor și Reformei Administrative, în cursul anului 2007, prin intermediul inculpatului Nițescu Valeriu Roger, inculpatul David Cristian a pretins, iar în luna februarie 2008, a primit suma de 500.000 de euro de la un denunţător, beneficiar al unor drepturi litigioase.

Această sumă de bani a fost pretinsă și primită de inculpatul David Cristian pentru a-și exercita atribuţiile de îndrumare şi coordonare a activităţii prefecţilor într-o modalitate care să asigure emiterea unui titlu de proprietate asupra unui teren de 15 ha aflat în intravilanul municipiului Buzău de către Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate. În acest sens, inculpatul David Cristian a luat legătura cu Bîgiu Marian Cristinel, prefect al judeţului Buzău la acea dată, solicitându-i ajutorul în această problemă.

În schimbul promisiunii de exercitare a influenței în scopul menționat mai sus, inculpatul Niţescu Valeriu Roger, în calitate de şef de cabinet al Ministrului de Interne şi Reformei Administrative a pretins și a primit de la aceeași persoană suma de 600.000 euro.

Urmare a acestor „intervenții”, în perioada 2007-2008, cu ocazia discuţiilor purtate de către denunțător cu inculpatul Bîgiu Marian Cristinel, acesta din urmă i l-a prezentat pe inculpatul Doloiu Gheorghe ca fiind persoana de contact pentru rezolvarea tuturor aspectelor referitoare la terenurile de pe raza municipiului Buzău.

Aflând poziția terenului respectiv, inculpatul Bîgiu Cristinel i-a subliniat denunțătorului faptul că nu poate fi restituită suprafața respectivă pe vechiul amplasament, întrucât este vorba de “un teren foarte mare şi foarte valoros”. Ulterior, s-au reconstituit drepturile litigioase, după cum urmează:
– 59.518 m.p. în centrul municipiului Buzău, chiar la drumul naţional,
– 14.085 m.p. în centrul municipiului Buzău, aproximativ în spatele terenului sus-menţionat,
– 6.397 m.p. tot în centrul municipiului Buzău, între cele două terenuri sus-menţionate,
– 70.000 m.p. la intrarea în municipiul Buzău dinspre Bucureşti, tot cu ieşire la drumul naţional.

Pentru “sprijinul oferit”, cu prilejul unei alte întâlniri, inculpatul Bîgiu Marian Cristinel a pretins de la denunțător suma de 1.000.000 euro, primind într-un final 700.000 euro, solicitare motivată de „locaţia terenurilor şi existenţa mai multor persoane decidente”, dispunând totodată ca transferul sumelor de bani, ce urmau a fi remise, să se realizeze prin intermediul conturilor persoanele ale inculpatului Doloiu Gheorghe. Acest lucru s-a și întâmplat ulterior, după ce Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate a emis titlul de proprietate asupra terenurilor în suprafață de 15 ha.

Totodată, pentru a masca originea sumelor primite cu titlu de mită şi pentru a evita tragerea la răspundere penală, au fost încheiate mai multe contracte de vânzare – cumpărare, având ca obiect tranzacţii imobiliare fictive între persoanele implicate în săvârşirea infracţiunilor de corupţie”.

În cauză, procurorii au dispus sechestru asigurator asupra bunurilor mobile şi imobile aflate în proprietatea inculpaților.

Luni, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis să păstreze interceptările realizate cu ajutorul SRI într-un dosar instrumentat de DNA, hotărârea putând fi invocată de procurori și în alte dosare aflate pe rolul instanțelor de judecată.

Pe 16 februarie, Curtea Constituțională a decis că prevederea din Codul de procedură penală potrivit căreia supravegherea tehnică poate fi efectuată de „alte organe specializate ale statului” decât organele de cercetare penală este neconstituțională.