Ziarul Incomod a realizat un interviu cu Lucian Costea, primarul din Valea Doftanei, care a vorbit despre planurile pe care le are pentru dezvoltarea comunei, atât din punct de vedere al calității vieții locuitorilor, cât și pentru dezvoltarea turismului. Venit din mediul privat, edilul a vorbit și despre diferențele dintre mediul de afaceri și cel administrativ, dar și despre starea în care se afla primăria în momentul în care a preluat-o. După ce Valea Doftanei a fost prinsă într-un scandal de corupție în 2015, când fostul primar Ion Manea a fost reținut într-un dosar penal, fiind acuzat că ar fi favorizat anumiți oameni de afaceri, actualul edil spune că încă se mai resimt presiuni din partea celor care erau obișnuiți ca lucrurile să se “rezolve” pe alte căi, decât cele firești.

Reporter: Cum sunteți la primul mandat de primar, vă rugăm să vă prezentați:

Lucian Costea: Sunt Lucian Costea, am 48 de ani, consilier local sunt din anul 2000, când am intrat în politică dintr-o întâmplare, având un mic restaurant în centrul localității, politicienii de la vremea aceea trecând prin Valea Doftanei și fiind o zonă centrală, „au dat peste mine” și uite așa, din întâmplare, m-am trezit în politică, susținând un anumit partid. Apoi, după puțin timp, un senator care atunci a fost prezent în campanie, mi-a făcut o propunere de a deveni șeful lui de cabinet. Este vorba de Antonie Iorgovan. Începând cu 2001, am devenit șeful de cabinet al lui Antonie Iorgovan, am lucrat cu el șapte ani, iar după moartea lui am activat în afaceri, în zona forestieră, până când acum, la aceste alegeri, am candidat și am ieșit primar. În perioada aceasta am fost în Consiliul Local și am considerat că am suficientă experiență pentru a conduce o primărie, nu mi se părea nimic dificil, dar intrând în muncă, în primărie, am constatat că totuși sunt lucruri dificile și decizii greu de luat în anumite momente și pentru că legislația este imperfectă. Atunci când legislația este imperfectă, trebuie să iei o decizie care să completeze ceea ce legislația nu a avut în vedere. Sunt situații în care cauți, întrebi, mai întrebi și din practica altor colegi cum au făcut, dar cred că reușim să așezăm lucrurile și cred că am făcut primii pași în treaba aceasta, începând în primul rând cu recompartimentarea fizică a primăriei.

R.: Care au fost primele schimbări pe care le-ați adus?

L.C.: Am găsit o primărie în care oamenii din contabilitate erau împărțiți atât la parter, cât și la etaj, în care compartimentele erau amestecate. Cetățeanul și fluxul, în general, al cetățenilor, era nefiresc în primărie. Atunci am considerat că trebuie făcută o recompartimentare, o reașezare a birourilor, după care aceasta fiind finalizată, după cum vedeți, urmează să facem organigrama într-un alt mod, iar după aceea să implementăm procedurile operaționale manageriale interne, în care să stabilim fișa postului pentru fiecare angajat, să fie foarte clară și să se știe cine semnează și ce semnează, cine are dreptul și cine nu are dreptul să facă ceva în primărie, pentru că la ora actuală, și datorită conjuncturii naționale în care se întâmplă atâtea lucruri pe care le vedem la televizor, oamenii au foarte mare teamă să mai semneze ceva.  Iar atunci fiecare spune “nu eu trebuie să semnez”, iar primarul se trezește de foarte multe ori că el este singurul care trebuie să semneze orice, pentru că nu este foarte clară treaba “cine și cum”. Din acest punct de vedere, probabil că odată cu implementarea unor proceduri interne vom stabili foarte clar cine, de unde pleacă hârtia, pe unde trece, cine o semnează și cine își asumă răspunderea pentru ceea ce se întâmplă în primărie. Acesta este un lucru foarte important de realizat și în perioada imediat următoare, pentru că timpul se înrăutățește, iar lucrări nu prea mai putem să facem, ne vom ocupa de hârtii, de bunul mers al primăriei. În perioada care a trecut, în cele 3-4 luni în care am funcționat, am organizat în primul rând Festivalul Cașcavelei, dar acest lucru nu a presupus numai organizarea propriu-zisă a zonei în care s-a desfășurat

evenimentul, a spectacolului, ci am și împrospătat puțin comuna, prin schimbarea stațiilor de autobuz, prin curățenie în jur, prin anumite lucruri pe care le-am făcut și care au adus o notă de frumusețe localității, am făcut ceva amenajări peisagistice, care au făcut ca localitatea să arate altfel. După aceea s-a terminat festivalul, pe care îl considerăm o reușită. Reușita cea mai mare a festivalului nu s-a limitat la încântarea ochiului celui care a venit în Valea Doftanei, ci și în destinderea populației care în ultimii patru ani a avut o stare de încrâncenare, de tensiune acumulată din diferite motive, de conflicte locale și alte situații care s-au întâmplat pe aici. Cred că acel moment a fost un moment de destindere a locuitorilor, un moment în care toți au simțit că lucrurile încep să fie mai relaxate în Valea Doftanei și așa cum am promis la începutul mandatului, oamenii să aibă mai multe zâmbete pe fața lor. Acesta este lucrul care s-a realizat prin festival, iar după nu am lăsat nicio clipă să treacă timpul, imediat am trecut la realizarea contractului de asfaltare, pentru 12 străzi, pe care l-am început, în acest moment suntem în plină desfășurare a lui.

R.: Care este cel mai important proiect la ora actuală?

C.L.: Am decolmatat cea mai mare captare de apă a localității și chiar de curând avem contract cu o firmă care începe refacerea acestei captări. Sperăm că și apa va fi, în sfârșit, potabilă, de calitate și într-o cantitate suficientă pentru locuitori. Era o mare problemă pentru Valea Doftanei apa potabilă. Pe de altă parte, avem ceva dificultăți, nu doar noi, ci și alte localități, cu aprovizionarea cu lemn de foc a localității, pentru că în urma a ceea ce s-a întâmplat în țară în ultimul timp s-au redus masiv tăierile forestiere și este o mare criză a lemnului de foc care se resimte chiar și aici, în Valea Doftanei, unde pădurile pică pe noi. Aceasta este o mare problemă, pe care am semnalat-o și Direcției Silvice, și operatorilor particulari din zonă și sperăm să începem sezonul de iarnă cu oameni aprovizionați cu lemne.

R.: Cât de greu ar fi să racordați comuna la sistemul de gaze naturale?

L.C.: Conducta de gaze naturale cea mai apropiată de noi este în Comarnic, deci distanța ar fi destul de mare, acesta fiind un impediment, iar cel de-al doilea este acela că și costul la gazele naturale, față de lemn, este mai mult decât dublu și în Valea Doftanei, în mod deosebit, foarte mulți oameni au centrale pe lemne. Cred că nu este un lucru pe care să-l facem în imediata apropiere, ci mai urgentă ar fi finalizarea lucrărilor pe captări de apă și canalizare, pentru că am primit de la MDRAP, toate localitățile, avertizări că până la 31 decembrie 2018 trebuie să finalizăm lucrări pe canalizare și apă.

R.: Locuitorii primesc subvenție pentru căldură?

L.C.: Există ajutorul de încălzire specific pentru iarnă dar, în afară de acesta, noi am făcut câteva adrese proprietarilor de păduri din Valea Doftanei pentru a ne sprijini ca la familiile sărace, cu venituri foarte reduse, să asigurăm un minim de 3-4 metri steri de lemn pentru că avem situații de genul acesta și nu numai că lemnul nu mai există, e insuficient, dar și prețul a crescut foarte mult, astfel că avem familii care nu se pot descurca, chiar și dacă ar exista lemn, nu au bani să-l achiziționeze. Am rezolvat treaba aceasta, am avut înțelegerea câtorva proprietari care au pus umărul și ne sprijină ca familiile mai sărace să beneficieze gratuit de lemn.

R.: Ați stat de vorbă cu oamenii din localitate? Aceștia ce așteptări au de la primar?

L.C.: Cred că primul lucru pe care și-l doresc oamenii este îmbunătățirea calității apei și liniștea în localitate. A fost o perioadă mai tumultoasă și în localitate a fost clădită o stare de neîncredere, de tensiune, care cred eu că după câteva luni a dispărut și simt că în jur oamenii sunt mai relaxați, au încredere în mine. Cred că s-a creat acea ambianță între administrație și locuitori, în sensul bun. Vin cu inima deschisă, consideră că nu sunt neîndreptățiți într-un fel sau altul, intră în primărie, sunt ajutați dacă se poate, iar dacă nu se poate și-i explici omului de ce, înțelege.

R.: În alte localități din județ, primăriile se plâng că nu au suficienți angajați. La Valea Doftanei cum este situația?

L.C.: Este aceeași stare de lucru, însă, o vom debloca în mai puțin de o lună prin înființarea unei firme de gospodărire locală. În condițiile în care mulți dintre oamenii care sunt angajați pe structura primăriei vor pleca la Serviciul de Gospodărire Locală și la Serviciul de Apă, vom avea posibilitatea să mai angajăm una-două persoane, întrucât bugetul nu ne permite mai mult. Dar avem neapărată nevoie de un urbanist care să sprijine arhitectul-șef pe care tocmai l-am angajat și mai avem nevoie de încă o persoană la Achiziții, unde este un volum foarte mare de lucru și intenția noastră de a absorbi fonduri europene, de a face proiecte, este condiționată de existența unor oameni profesioniști la Achiziții-Investiții. Cred că am reușit să începem profesionalizarea acestor oameni prin consultanța pe care am realizat-o cu două firme, care au început să învețe personalul existent, dar mai avem nevoie de o persoană.

R.: Cum funcționează turismul în Valea Doftanei?

L.C.: Zona turistică este ocupată prin câteva pensiuni care și-au făcut propria clientelă pe variante individuale. Noi acum am avut o discuție pentru o întâlnire cu toți cei care se ocupă de zona turistică și vrem să facem un centru de informare turistică, cum s-a realizat în alte localități. Însă, problema în turism nu este neapărat din organizare, ci aceea că atunci când turistul vine în Valea Doftanei găsește o localitate frumoasă, totul este în regulă, foarte plăcut, un aer curat, oameni primitori, dar nu are ce face aici. Atunci, printr-un proiect pe care l-am inițiat chiar eu, împreună cu fostul primar din Azuga, Debreți Alexandru, încercăm să facem ca Valea Doftanei să devină o zonă cu un puternic impact pe turism, prin realizarea drumului numit Transbai, între Azuga, Valea Doftanei, Bușteni, Secăria, mai nou și Brebu, pentru că are un teritoriu pe unitatea administrativ-teritorială (UAT) din Valea Doftanei. Ar fi vorba despre o zonă în care cele cinci localități ar dezvolta domenii schiabile interconectate, așa cum găsim în Austria, în Elveția, datorită faptului că turistul, consumatorul de sport de iarnă, nu-și mai dorește o pârtie de schi pe care să urce și să coboare, își dorește pârtii de schi pe care să urce, să se ducă în altă localitate, din zonă în zonă, iar apoi să revină, lucru care la noi, în Valea Doftanei, nu poate fi realizat decât prin conexiunea cu ceea ce se întâmplă în Valea Prahovei, unde deja sunt stațiuni consacrate. Noi dacă ne ducem spre ei și deschidem acest traseu de drum, cu domenii schiabile, cred că Valea Doftanei va deveni altceva. Primul pas îl facem chiar pe teritoriul nostru, printr-un domeniu mic schiabil care va ocupa aproximativ 10-12 hectare, pentru începători. Deja am dat hotărâre de consiliu, deja am identificat terenul și suntem în faza de măsurători topo pentru realizarea unui mic domeniu schiabil de începători, care presupune inițierea în special a copiilor în acest sport atât de îndrăgit, de iarnă. Tot în această zonă în care facem domeniul schiabil pentru începători, încercăm să dezvoltăm și un parc de vară, pentru ca și atunci turiștii să aibă ceva de făcut, în afară de vizitele pe care le pot face pe munte, la stână, prin păduri, prin zonele frumoase pe care le avem. Încă o idee pe care ne-au dat-o prietenii noștri din Azuga este dezvoltarea ciclo-turismului și înființarea de trasee de bicicletă pe zona Valea Doftanei.

R.: Care ar fi resursele financiare pentru realizarea Transbaiului? Se ia în calcul atragerea fondurilor europene pentru acest proiect?

L.C.: Acest proiect a fost inițiat la o cafea, a fost o idee care a venit într-un moment, iar ulterior s-a făcut o asociație în care au intrat cele cinci localități, plus Consiliul Județean, se numește Asociația de Dezvoltare Munții Baiului, care deja are consultant în acest domeniu. Viitorul acestui drum, ca finanțare, ar fi fie ca fiecare localitate să finanțeze ca drum local bucata pe care o are în UAT, fie un proiect comun care să fie finanțat pe bani europeni. Deocamdată, în acest moment, pentru proiectul comun nu există o axă de finanțare, însă pe proiect individual am putea găsi soluții pentru realizarea drumului, în primă fază, pietruit.

R.: Ce proiecte pe fonduri europene aveți în plan pentru Valea Doftanei?

L.C.: Am avut discuții privind câteva lucruri pe care vrem să le facem. În primul rând este vorba de zona apă-canal, care este prioritară și pentru care am început deja creionarea unor proiecte. Nu în ultimul rând, vom începe creionarea unui proiect pe fonduri europene pentru dezvoltarea de produse tradiționale specifice, care pot fi realizate în Valea Doftanei. Aceasta este o zonă în care, de-a lungul anilor, au fost create produse tradiționale naționale, șervețelele pe care le vedeți expuse pe Valea Prahovei, înainte se făceau și la noi. Erau femei care țeseau la război și făceau șervețele și covoare, iar lucrul acesta vreau să-l reînviem în Valea Doftanei, prin realizarea unui atelier de meșteșugărie locală, finanțat din fonduri europene. De pe altă parte, chiar la ultima ședință de Consiliu Local, am avut o discuție legată de perspectiva liceului pe care îl avem în localitate și aici încercăm să dezvoltăm în liceu zone noi profesionale, și anume în zona de lemn, pentru că este o zonă preponderent de exploatare forestieră, de silvicultură. Vrem să formăm în liceu oameni cu pregătire în meșteșugărie, în dulgherie, în ceea ce înseamnă lemn, în turism și creșterea de animale.

R.: Cum este mediul administrativ, comparat cu cel de afaceri? Cum vi se pare schimbarea pe care ați făcut-o?

L.C.: Cred că este foarte bine ca un primar să treacă puțin prin mediul de afaceri înainte de a ajunge la primărie. Înțelegi foarte bine omul cu care lucrezi. În general, primăriile, pentru realizarea obiectivelor pe care le au, lucrează cu firme. Dacă nu înțelegi modul în care funcționează o firmă și care sunt necesitățile acesteia și ce dorești tu ca administrație, nu reușești foarte multe lucruri. Simți întreprinzătorul care intră pe ușă pentru a face ceva de la prima discuție, dacă este un om cu care poți face ceva serios, sau nu. Când ai trecut prin mediul de afaceri simți foarte bine acest lucru, iar pe mine personal mă ajută acest lucru. Știu foarte bine să cântăresc atunci când am de-a face cu o firmă care este pe lângă subiect, să zicem așa, pe un anumit domeniu, sau o firmă care știe ce are de făcut și este serioasă.

R.: Cum este să fiți primar la Valea Doftanei? Cum vi se pare după patru luni de mandat?

L.C.: Concluzia este că în plan personal, din punct de vedere financiar, să spun, este un regres pentru mine, pentru că în administrație salariul nu este foarte mare, dar în politică intri din două motive: sunt unii care intră dintr-un interes patrimonial, se gândesc cum să facă bani și de multe ori acești oameni eșuează, pentru că în lăcomia pe care o au ajung acolo unde nu trebuie, și sunt oameni care au ambiții, care au orgolii, care își doresc să facă ceva, vor să transforme locul în care trăiesc sau în care muncesc, să arate altfel. Eu fac parte din această categorie. Cred că am intrat în politică din ambiția de a demonstra că lucrurile pot fi făcute și corect și bine în Valea Doftanei, a fost o lungă perioadă în care am văzut, am așteptat, am învățat și cred că pot să pun în practică tot ce am învățat de-a lungul timpului, pentru ca lucrurile să funcționeze foarte bine în administrație. Sunt chiar din Valea Doftanei și de la începuturile carierei mele am lucrat în primărie. Ca profesie sunt medic veterinar și primul loc de muncă al meu a fost la primărie, înainte de a deveni medic veterinar, ca tehnician veterinar. Primul loc de muncă al meu, pentru vreo 3 ani, a fost chiar în primărie, unde am simțit pulsul administrației direct după ce am ieșit de pe băncile școlii.

R.: Au fost situații mediatizate în mass-media când, în anumite localități, primarii spuneau că primesc diverse presiuni din partea mediului de afaceri. La Valea Doftanei cum stau lucrurile?

L.C.: Vă spuneam că în Valea Doftanei, în ultimii ani, a fost o stare de tensiune. Aceasta a fost generată de o încrengătură care a încercat, să spunem, să pună mâna pe Valea Doftanei. Probabil că aceasta a fost marea noastră luptă, de a destructura acest sistem care s-a creat pentru a gestiona și a folosi Valea Doftanei în interesul unor persoane, lucru care a generat în perioada care a trecut multe lupte interne. Iar acum când lucrurile sunt în faza de a fi destructurate, se pare că sunt ultimele zbateri ale acestor structuri formate de a își menține totuși supremația pe piața din Valea Doftanei. Sigur că sunt anumite stări pe care noi le resimțim, de amenințare la adresa noastră, sau subtilități care ni se transmit indirect, la care noi cred că vom face față și vom demonstra că Valea Doftanei reușește să-și clădească destinul prin valorile proprii, nu prin intimidări.