22 de pompieri de la ISU Prahova au participat, alături de colegii din țară, la stingerea incendiilor care au devastat Grecia. Ziarul Incomod a stat de vorbă cu patru dintre cei care și-au făcut atât de bine treaba încât au cules recunoștința și aplauzele grecilor. 

La finalul articolului puteți urmări un colaj video cu cei patru pompieri prahoveni cu care am stat de vorbă și cu momente surprinse de aceștia la intervenția din Grecia.

Sorin Popa este pompier de 24 de ani, în prezent activând la detașamentul din Sinaia. A fost unul dintre cei zece pompieri care au mers în a doua serie pentru a ajuta Grecia care se confrunta cu incendii de amploare.

“În cariera mea de 24 de ani nu am văzut niciodată așa ceva, infernal. Totul a fost foarte greu, mai ales din cauza degajărilor foarte foarte mari de fum. Am lucrat în ture de câte 12 ore, misiunea a durat opt zile, dar nu am lucrat în fiecare zi. Cea mai grea zi a fost 23 august, când a izbucnit acel mare incendiu. Noi eram într-o zonă în afara localității Vilia, unde a izbucnit incendiul, aveam misiune de patrulare și găsire mici focare. Pe la 10.30-11.00, pe versantul celălalt, s-a văzut un pic de fum. În cinci minute am văzut un fum foarte dens, galben, incendiul se propaga rapid din cauza curenților de vânt, care băteau sud-nord, est-vest, s-au format chiar și turbioane. În maxim 20 de minute am văzut o degajare imensă de fum care a acoperit efectiv cerul, era noapte în mijlocul zilei. Am fost anunțați de comanda grecilor că s-a dat ordin să mergem toate forțele în Vilia. De abia în jurul orei 19.30 ne-am dislocat și am început să mergem către bază. Seara au mai rămas colegii greci, a doua zi ne-am regrupat și am început să stingem micile focare care au rămas peste noapte, care erau localizate de colegii greci.”, ne-a povestit Sorin Popa.

Costumele de protecție i-au ajutat foarte mult, dar în același timp îngreunează intervenția, ne-a explicat pompierul prahovean.

“Costumele de protecție într-adevăr sunt foarte bune, dar foarte incomode pentru stingerea incendiilor de pădure, sunt foarte groase. Am băut foarte multă apă pentru a face față căldurii, ne-am hidratat non-stop.”, mai spune Sorin Popa.

De departe, pompierii prahoveni au fost cel mai impresionați de oamenii care le-au mulțumit cu lacrimi în ochi pentru ajutor.

“Oameni cu suflet mare, ne-au caracterizat ca fiind îngerii Greciei. Noi suntem mai “crazy”, noi intrăm acolo, cei din Grecia sunt mai preventivi, ei așteaptă incendiul, apoi intervin. Ne-au salutat toți sătenii, se opreau, ne dădeau mâncare, apă, ne mulțumeau că le salvăm satul, o chestie foarte importantă pentru noi. Pe drum, când mergeam cu mașinile, oamenii ne făceau cu mâna, ne salutau, ne admirau. În primul rând aveam un sentiment de foarte mare părere de rău pentru ce li s-a întâmplat, dar și un sentiment de dragoste interioară pe care ne-o ofereau doar făcându-ne un semn, nu am cuvinte să explic ce simțeam, și acum mi se face pielea de găină. Datoria noastră este să apărăm persoanele care au nevoie de noi, o mână de ajutor a unui român, cum am fost eu, a fost la îndemână. Toți am depus eforturi ca cei din localitatea elenă să scape de acel necaz.

A fost un moment, a fost dat și la știri, un localnic, cu lacrimi în ochi, zicea “vă rog salvați-mi casa”, apoi a luat reporterul în brațe, plângând, și i-a zis “vă mulțumim că ați venit să ne salvați satul și casa”, a fost o chestie atât de emoționantă. Cu toate că omul era la necaz, avea încredere în noi și spera că totul se va termina.”, ne-a mai spus Sorin, care a precizat și că dacă pe viitor se vor mai ivi astfel de ocazii, va sări și în ajutorul altor țări: “oriunde este nevoie de noi, cu mare drag. Suntem alături de cetățeni cu devotament și spirit, dacă pot da o mână de ajutor, o dau sută la sută”.

Sorin face anul viitor 25 de ani de când este pompier și spune că dacă ar lua-o de la capăt nu ar alege altă meserie: “îmi place această meserie pentru că suntem ca o familie, nu poți interveni singur, depindem unii de alții.”. La detașamentul din Sinaia, unde lucrează acum, intervine și la stingerea incendiilor și pe autospeciala de descarcerare, la accidente și spune că nicio intervenție nu este grea dacă pregătirea, antrenamentul, sunt făcute constant.

Dragoș Constantinescu, din Mizil, este comandantul echipajului de primă intervenție al gărzii de intervenție Urlați și, de asemenea, s-a întors pe 29 august de la intervenția din Grecia.

“Experiența aceasta mi s-a părut una unică. În cei 15 ani de carieră nu am văzut un asemenea incendiu de pădure. La noi în țară pădurile sunt total diferite. Acolo este pădure de pini, iar la baza pomilor este litieră deasă, ceea ce face intervenția să fie foarte dificilă, în plus vânturile sunt foarte puternice, cum au fost când a izbucnit incendiul în Vilia.”

Întrebat care aspect al intervenției i s-a părut cel mai dificil, Dragoș a răspuns: “sincer, toată intervenția a fost grea, pentru că a fost complexă, a fost un fum foarte dens, încât ne uitam la soare cu ochiul liber, era o lumină difuză din cauza degajărilor foarte mari de fum. În plus, căldura era foarte mare, suprafața la fel, aveam acolo locuințe, mănăstirea, veneau oameni la noi să-i salvăm, ne spuneau că suntem îngerii Greciei, așa ne-au numit.”

Pompierii prahoveni au ajutat în acea zi la salvarea mănăstirii Profitis Ilias din Vilia.

“Am lucrat pe mai multe sectoare, au fost echipaje care s-au asigurat că drumul este accesibil pentru autospeciale, pentru cisterne, echipaje care au acționat strict pentru mănăstire sau pentru protecția locuințelor sau efectiv la stingerea incendiului de pădure.”, ne-a explicat Dragoș Constantinescu.

Despre cuvintele de laudă pe care le-au avut grecii la adresa lor, Dragoș spune: “să știți că m-am bucurat foarte mult, mai ales pentru că noi știm ce am făcut acolo și după atâta muncă și efort ne-am simțit entuziasmați. Noi ne-am dus accolo să facem ce facem și acasă, n-am făcut diferența că ei sunt eleni, iar noi români. Mi-a rămas în minte un domn care a venit cu lacrimi în ochi să ne mulțumească pentru ce facem pentru poporul lor, am avut o satisfacție de nedescris văzând un om, un civil care deși nu fusese pe teren cu noi a venit pur și simplu să ne mulțumească. Cetățenii eleni au venit la noi cu apă rece, cu mâncare, veneau tineri cu energizante și doreau să facă poze cu noi, chiar dacă nu aveam timp am încercat să-i mulțumim și stăteam câteva secunde la câte o poză”, ne-a povestit cu emoție Dragoș.

“Cred că am băut în perioada aceasta peste 10 litri de apă pe zi, era foarte mare căldura, dacă afară erau în mod normal 38 de grade, în apropierea focarelor cred că erau peste 43, chiar 45 de grade. Am muncit cot la cot cu pompierii greci, am făcut echipe mixte. Noi am plecat de aici să reprezentăm țara și să ne ridicăm la așteptările celorlalți, și din Grecia, și din România, ne-am făcut treaba cu profesionalism și cred că la această intervenție și-a spus cuvântul tot ce am învățat de-a lungul anilor în unitățile în care lucrăm.

Nici nu am stat pe gânduri când m-am decis să plec acolo, teamă nu mi-a fost, pentru că în momentul în care am plecat din țară conducerea inspectoratului ne-a spus că orice problemă au familiile noastre să le comunicăm și dumnealor or să ne ajute, așadar în țară totul era bine, iar datorită colegilor și acolo a fost bine. La noi se lucrează în echipă, încrederea este totală la orice intervenție, sunt situații când celălalt trebuie să îți asigure anumite măsuri încât să fii bine și de aici această încredere între noi. A fost prima misiune de acest gen, a fost o experiență, am văzut altceva decât este la noi în țară, ei au alt mod de a acționa, un alt echipament pentru stingerea incendiilor de păduri, sunt lucruri noi pe care le-am învățat și am putea să le punem în practică și la noi”, ne-a mai explicat Dragoș Constantinescu.

Focul grecesc: “Am văzut cum s-a aprins dealul. Vântul, cel mai mare dușman”

Specificul Greciei, cu climă foarte caldă și uscată, terenul destul de greu accesibil, temperaturile ridicate la focare, toate acestea au făcut ca intervenția pompierilor români să fie foarte dificilă.

Cu toate astea, ai noștri s-au descurcat de minune și au cules aplauzele și recunoștința întregii Grecii.

Gabriel Dinu, pompier la ISU Prahova de 27 de ani, ne-a povestit un moment care arată cât de grea și periculoasă este lupta cu focul din pădure.

“Noi suntem pregătiți pentru orice fel de intervenție. Specificul Greciei și aici mă refer în primul rând la vegetația mediteraneană alcătuită din multe specii de rășinoase face ca viteza de ardere să fie foarte rapidă.

În plus, ne-am confruntat cu un vânt puternic, iar temperatura a fost foarte ridicată pe vârfuri.

Terenul este greu accesibil, a trebuit să lăsăm mașinile pe drum și am plecat cu vermorelele (recipiente care se pun în spate).

Cum spuneam, intervenția a fost foarte dificilă, eu nu am mai văzut așa ceva în 27 de ani de activitate.

De exemplu, ne aflam într-o zonă în care stingeam mai multe focare iar colegi ai noștri se aflau pe un deal din apropiere, pe care îl supravegheau.

Într-un interval de numai 20 de minute, ardea acolo tot versantul! Era ceva de nedescris.

Grecii și-au dat seama repede că facem totul pentru a le salva casele. Au fost receptivi la tot ce aveam nevoie. Când am ajuns, ne-au arătat imediat unde sunt hidranții, apoi am descoperit noi cu drone izvoare și pâraie din care puteam alimenta, pe versant.

Am colaborat foarte bine cu oamenii, veneau și ne aduceau apă, alimente, ne aplaudau. Am fost foarte apreciați acolo”, a povestit Gabriel Dinu.

Cât de dificilă a fost intervenția în Grecia. Tehnica noastră, mai bună ca a grecilor.
Ne paște și pe noi… 

Pe Răzvan Uivari, de 15 ani salvator la ISU Prahova, l-am întrebat, în primul rând, cât de dificilă a fost intervenția. Pe o scară de la 1 la 10.

“Pe o scară de la 1 la 10, cred că a fost de 9! Vântul a fost cea mai mare problemă, apoi terenul accidentat. La sosire, am avut și ceva dificultăți privind racordarea la sistemul lor, ei folosesc alte dimensiuni, însă aceste lucruri s-au rezolvat repede. Dar vântul, temperatura ridicată, distanțele mari și accesul greu au făcut ca intervențiile să fie foarte dificile”, ne-a spus Răzvan.

Campania românilor în Grecia a fost o reușită, iar ai noștri au fost apreciați de populație. Pe lângă curajul de care au dat dovadă și efortul depus, românii au beneficiat de o tehnică superioară grecilor. 

“Tehnica noastră, dotările sunt mult superioare față de ce au ei. De exemplu, mașinile lor nu puteau urca unde ajungeam noi cu ale noastre.

Dotările mașinilor noastre sunt foarte bune. Un minus față de ei a fost costumul de intervenție. Gros, neadaptat pentru speficul incendiilor de vegetație”, a explicat Răzvan Uivari.

Acesta a vorbit și despre reacția grecilor de rând față de pompierii români.

“Au fost foarte multe episoade care ne-au impresionat din acest punct de vedere. Poate cel mai reprezentativ a fost momentul în care am văzut o femeie care ne mulțumea cu lacrimi în ochi și, la trecerea noastră, își împreunase mâinile pentru rugăciune.

Se ruga pentru noi, eram cei care puteam să-i ajutăm și le dădeam siguranță. În trafic, șoferii claxonau și ne mulțumeau, au fost impresionați.

Dar să știți că și în România sunt oameni care atunci când ne văd că plecăm la o intervenție reacționează la fel…”

Modificarea climei a schimbat lucrurile în România. Verile tot mai aride ar putea provoca, într-un viitor nu tocmai îndepărtat, o situație asemănătoare cu cea din Grecia. 

Pompierii noștri sunt pregătiți, însă Răzvan Uivari apreciază că, la noi, totul ar fi și mai dificil.

“Clima s-a schimbat și la noi și trebuie să ne pregătim pentru așa ceva.

La noi ar fi si mai dificil, pentru că terenul este și mai accidentat în zona montană. Pereții sunt foarte abrupți, iar intervenția la incendii atât de mari ar fi extrem de dificilă”.

Pompierii care s-au luptat cu flăcările în Grecia, înaintați în grad

Pompierii români care au ajutat la stingerea incendiilor din Grecia au fost înaintaţi în grad.

Ei au fost recompensaţi şi cu Emblema de onoare a Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.

Pompierii provin de la Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, Unitatea Specială de Intervenţie în Situaţii de Urgenţă şi de la 16 inspectorate pentru situaţii de urgenţă (Bucureşti-Ilfov, Alba, Argeş, Bihor, Cluj, Dolj, Giurgiu, Hunedoara, Sălaj, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Prahova, Suceava, Vâlcea şi Timiş).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here