Ziarul Incomod a demarat o campanie prin care dorim să vă prezentăm persoane remarcabile, angajate în instituții de protecție ale statului, care adesea au salvat vieți și care veghează în continuare pentru protejarea noastră, a tuturor. Pentru interviul de astăzi, reporterii noștri au discutat cu plutonierul major Mihai Tănase, care face parte din echipa SMURD Prahova. Acesta spune că cele mai dificile intervenții din punct de vedere emoțional sunt acelea în care sunt implicați copii și că deși de cele mai multe ori reușesc să se detașeze emoțional, în acele momente, oricât de tari ar fi, impactul este mult mai mare. În plus, Mihai Tănase spune că se întâmplă ca la intervenții oamenii să nu înțeleagă că uneori nu se mai poate face nimic pentru salvarea victimelor.

Reporter: Să vă prezentați, vă rog, și să ne spuneți de cât timp activați în cadrul ISU:

Mihai Tănase: Sunt plutonier major Tănase Mihai, lucrez în domeniu de 10 ani. În mare parte din timp am lucrat pe partea de SMURD. Am lucrat și pe partea de stingere, dar mai puțin.

Reporter: SMURD-ul este vârf de lance în acordarea primului ajutor, voi sunteți cei care pot face diferența dintre viață și moarte la un eveniment…

Mihai Tănase: Acum depinde de situația în sine. Sunt intervenții unde este necesară o anvergură mai mare de forțe și unde dacă, lucrându-se în echipă, se folosesc mai multe echipaje, se cooperează, atunci este într-adevăr mai multă eficiență. Dar situațiile când intervin mai multe echipaje apar de obicei la intervenții mai mari, ca să zic așa, la accidente rutiere cu mai multe victime sau cazuri în care e necesară chiar intervenția elicopterului. În rest, sunt și multe intervenții de rutină, mai mici, care nu implică o așa mare muncă din partea noastră.

Reporter: Care este percepția oamenilor când ajungeți la fața locului?

Mihai Tănase: Reacțiile oamenilor sunt diversificate, nu este o percepție unanimă, dar în principiu lumea vede bine ce facem. Acesta cred că este un lucru universal valabil, nu poate fi toată lumea mulțumită, întotdeauna.

Reporter: Sunt oameni care vă încurcă, care poate nu vă lasă să vă faceți treaba?

Mihai Tănase: Da, se mai întâmplă și chestia aceasta, de obicei când avem intervenții în zone mai aglomerate, cu populație mai multă, sau în cartiere mai de la periferie. Dar noi am învățat să gestionăm aceste situații, să știm cum să facem față. Au fost și întâmplări în care oamenii au fost violenți. Au fost cazuri când a fost necesară și intervenția colegilor de la jandarmi sau de la poliție pentru că nu toată lumea înțelege anumite chestiuni, anumite proceduri.

Reporter: Care sunt problemele pe care le întâmpinați la intervenții? Ce nu înțeleg oamenii?

Mihai Tănase: După părerea mea, aceste chestiuni sunt direct proporționale cu cultura oamenilor. Sunt oameni care efectiv cred că tu ești un Dumnezeu, tu trebuie să faci orice și sunt oameni care nu înțeleg că anumite lucruri nu se pot face. Să dau un exemplu, nu mai știu exact care a fost conjunctura, e vorba de niște colegi de-ai mei de pe altă tură cărora li s-a întâmplat, la un stop cardio-respirator dacă nu greșesc, au avut probleme cu rudele. Nu înțelegeau că persoana respectivă nu mai poate fi resuscitată. Dar acestea sunt lucruri care se tot întâmplă. Sunt oameni care înțeleg că acesta este cursul vieții și sunt alții care nu înțeleg.

Reporter: Pentru voi, salvatorii, cum sunt momentele în care realizați că nu mai puteți face nimic pentru o victimă?

Mihai Tănase: Nu este plăcut, dar noi, de-a lungul timpului, a trebuit să ne adaptăm, să ne formăm cumva, să ne detașăm. Dacă noi ne implicăm emoțional foarte mult, vom avea probleme la rândul nostru. Asta nu înseamnă că suntem imuni, păstrăm o doză de umanitate. Sunt și cazuri mai speciale, în care de exemplu sunt afectați copii și acolo oricât ai fi de tare, oricât ai încerca să te întărești, nu poți, dar sunt mai rare.

Reporter: Care sunt cele mai dificile intervenții la care participați?

Mihai Tănase: Intervențiile care lasă o amprentă mai mare sunt mai rare. Am avut accidente, de la accidente rutiere simple în care au fost implicate autovehicule sau autotrenuri, până la accidente feroviare. Am participat chiar și la un accident aviatic în 2010 sau 2011 la Strejnic. Și alte intervenții, de exemplu cu oameni electrocutați la linii de înaltă tensiune, carbonizați și oameni striviți în diverse mașini și utilaje.

Reporter: Ați regretat vreodată că ați ales această meserie, că ați ales să vă expuneți unor pericole doar pentru a-i salva pe ceilalți?

Mihai Tănase: Din punctul acesta de vedere nu pot să zic că mi-a părut rău. Pentru că eu am înțeles că până la urmă aceasta îmi este meseria, mi-am dat seama la ce riscuri mă expun. Poate nu mi-am dat seama imediat de toate, dar pe parcurs am văzut unele riscuri la care mă expun. Și până la urmă nu numai în meseria noastră sunt riscuri, sunt riscuri și în alte meserii.

Reporter: Câte intervenții aveți, în medie, pe tură?

Mihai Tănase: Să zic că un număr de 6-8. Depinde de tură. Depinde de mai mulți factori, poate fi o zi de weekend, care e mai încărcată, mai aglomerată, când este o frecvență mai mare de intervenții, sau poate fi o zi mai liniștită în care sunt mai puține. Dar în principiu să zic undeva la 6-8 pe tură.

Reporter: Raportându-ne la accidentele rutiere, sunt lucruri pe care le pot face oamenii înainte să ajungeți voi?

Mihai Tănase: De cele mai multe ori, în ceea ce privește victima, lumea nu prea poate face nimic. În ceea ce privește alte pericole prezente acolo, oamenii pot de exemplu să scoată bornele de la mașină sau dacă mașina stă într-o poziție precară, o pot asigura. Au fost cazuri în care au încercat să extragă victime încarcerate, acolo e un pic mai complicat pentru că se poate agrava starea. Deși sunt foarte mulți oameni care, din spirit civic, încearcă. Au fost foarte multe cazuri când au încercat și au reușit cu succes, fără să agraveze starea victimei, au fost cazuri de eroism pur și sunt de apreciat oamenii aceia care n-au mai stat să se gândească la riscuri, la nimic. Eu îi apreciez, dar sistemul zice că nu e bine să intervină un civil într-o astfel de situație. Părerea mea personală este că nu strică cu nimic dacă într-o astfel de situație oamenii încearcă să asigure mașina implicată.

Reporter: Ce vă spun victimele când vă apropiați să le ajutați? Care sunt cele mai frecvente cuvinte pe care le auziți de la persoanele care au nevoie de ajutor medical?

Mihai Tănase: Depinde de starea în care se află, dar de cele mai multe ori au o stare de agonie. Depinde și de modul în care a fost vătămată victima. De cele mai multe ori victima acuză dureri, spune ce o doare, sunt oameni care întreabă de altcineva, spun că erau cu soția și întreabă de acestea. Sunt și cazuri în care efectiv în acele momente creierul nu mai lucrează la capacitate maximă și sunt victime care nu mai știu cu cine erau în mașină. Sunt și oameni care spun că nu au nimic, nu sunt afectați imediat, nici nu au probleme foarte mari, dar pot fi diverse traumatisme ușoare pe care nu le simt pe moment, din cauza adrenalinei, din cauza șocului și pe care le resimt peste o oră, două. De obicei noi insistăm de mai multe ori ca oamenii să meargă pentru un control mai amănunțit la spital, după un accident rutier de exemplu. Au fost și cazuri când nu au vrut să fie transportați la spital din varii motive, dar apoi au mers totuși singuri.

Reporter: Cum este deplasarea la evenimente? Respectă șoferii semnalele acustice și luminoase?

Mihai Tănase: În mare parte lumea respectă semnalele acustice și luminoase și de obicei ne fac loc. Dar mai sunt și șoferi care poate nu din rea intenție, dar din neatenție, au muzica tare în mașină, nu văd sau nu aud până în ultimul moment.

Reporter: În cazul unui incendiu cu victime, intrați în locuințe sau așteptați ca persoanele să fie scoase afară?

Mihai Tănase: În mod normal datoria noastră este să așteptăm afară până ce victima este scoasă de colegi, aceștia au aparat de respirat și ei pot intra în mediul toxic fără probleme. Pe când noi nu avem nici costum de protecție pentru incendiu și riscăm alte probleme. Intră colegii care au aparte de respirat, lanterne, localizează victima și o aduc afară pe brațe sau pe targă, după caz, și de acolo preluăm noi.

Reporter: Cum sunt dotările pentru SMURD?

Mihai Tănase: Chiar avem dotări, față de alții, mă refer acum la nivel național, față de alte țări de categoria noastră, suntem chiar dotați. S-au mai făcut modificări în ultimul timp, până acum ceva ani erau probleme. Acum s-au mai investit și în serviciile de urgență și nu mă refer doar la partea de prim ajutor, ci în general și pentru colegii de la stingere și de la SAJ.

Reporter: Prahova este un județ destul de greu din punct de vedere al intervențiilor, avem o gamă variată de cazuri…

Mihai Tănase: Da, este adevărat, dacă nu greșesc, din ce am auzit, la nivel de accidente rutiere Prahova este pe primul loc în țară după București. Nu sunt toate de amploare, de multe ori ne deplasăm, dar nu este necesară intervenția noastră.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here