fbpx
joi, martie 28, 2024
spot_img

Mărturia unei românce din Londra, infectată cu COVID19 ”Nu putem respira, febra crește, durerea de cap e atât de cumplită încât plâng de durere”.

Citește Și

- Reclamă -

O română stabilită în UK povestește pe pagina sa de Facebook cum trăiește ea carantina, în Londra, de când a aflat că a fost contaminată cu coronavirus. Femeia spune că într-o primă fază a ignorat simptomele specifice unei răceli și a mers  în continuare la serviciu și în pub. La puțin timp, și fiica ei a anunțat-o că are dureri de cap și că o necăjește tusea seacă, motiv pentru care au sunat medicul care a pus diagnosticul prin telefon, fără să facă testul. Acum întreaga familie este izolată la domiciliu, iar simptomele, în special durerile de cap, se acutizează pe timpul nopții.

Citiți întreaga mărturie mai jos:

- Reclamă -

„Noi și Coronavirus

Vă rog să aveți răbdare, este o postare lungă dar merită citită și îmi ia timp să o scriu.

Bună dimineața! Mă numesc Laura și nu sunt alcoolică, doar puțin zurlie. Asta ca să încep puțin mai comic deși numai comic nu este prin ce trec împreună cu fiica mea mai mică. La rugămintea Danei( Dana Sârbu) , scriu aici, pe larg, ca să știți cam de ce să vă feriți. Teoria conspirației sau nu(eu o numesc teoria constipației), lucrare politică sau nu, că ar fi americanii/chinezii sau mai știu eu cine de vină după cum vehiculează tot felul de teorii una mai ridicolă decât alta, nu știu dar știu că eu și fiica mea avem Covid-19. CORONAVIRUS. Dap. Ne-a izbit. Din plin. Acum suntem toți 3 izolați la domiciliu (soțul din cauza noastră), azi fiind a treia zi de izolare. Nu, nu ni s-a făcut test pentru că NU SE MAI FACE TEST ÎN UK dacă nu ești caz de spitalizare sau extrem de grav dar am fost diagnosticate telefonic atât de gp cât și de 111 NHS. Diagnosticate, nu suspecte. Dap, suntem două dintre numerele alea oficiale. Yaaayyy. Not.

- Reclamă -

Cum a început? De la cine am luat? Habar nu am. Poate fi oricine. Eu am 45 de ani, împlinesc 46 de ani în septembrie, cu diverse probleme de sănătate, fiica mea împlinește 23 de ani în mai și a fost sănătoasă tun până acum. Eu lucrez cu copii, fiica mea în relații cu publicul.

Oficial am fost diagnosticate marți seara, neoficial eu bănuiesc că eu aveam deja de o săptămână jumătate.

Nu sâmbăta trecută, cealaltă, m-am trezit cu o durere de cap cumplită, o tuse seacă și am simțit că mă sufoc dar nimic altceva. Pentru că sufăr de ani de zile de migrene și am astm, nu a sunat alarma ci am luat niște pastile ca să îmi treacă durerea, niște Strepsils ca să îmi amelioreze tusea, am băgat un ceai și mi-am văzut de treabă, ca de obicei. Noaptea am făcut febră de 39 dar nici atunci nu m-am îngrijorat pentru că a fost doar în noaptea aia, am luat pastile, a scăzut febra.

Zilele au trecut și durerea de cap a devenit tot mai cruntă, tusea tot mai apăsătoare dar.. Nimic altceva. Am început să mă sufoc, mai ales noaptea, să simt că mă zgârie în gât de parcă aș fi mâncat nisip. E o senzație de zgârieturi în gât și mâncărime, nu durerea obișnuită de răceală /amigdalite.

- Reclamă -

Luni dimineața, fiica mea a plecat la muncă ca și cum nu ar avea nimic, seara am primit telefon de la ea că e în drum spre casă și că ar trebui să ne testăm de Corona. Am tras aer în piept și am întrebat de ce. A zis că, deși de dimineață nu a avut nimic, de-a lungul zile a început să se simtă din ce în ce mai rău, o doare capul rău, tușește, o doare gâtul și se simte rău de tot.

Buun, a venit acasă și arăta groaznic, ochii roșii, ardea toată. Am încercat să îi iau temperatura dar termometrul nostru s-a hotărât să nu mai funcționeze (de asta injuram acum câteva zile pe pagina mea). I-am dat paracetamol, făcut ceai, etc.

Dimineața nu mai avea nimic, sau așa a crezut. Am plecat la muncă toți trei. Eu am avut half day așa că am ajuns acasă mai devreme și am picat lată, pe canapea. M-am simțit de parcă m-ar fi bătut cineva, îmi ardeau ochii în cap. De obicei, dacă beau o cafea dimineața, abia adorm noaptea. În acea zi băusem 2 cafele și, la nici 2 ore după ultima cafea, eu dormeam deja, pe canapea. Am zis că, na, sunt obosită.

Pentru că era ziua de St Patrick’s, foarte importantă pentru prietenii noștri, când m-am trezit m-am îmbrăcat și am plecat cu soțul meu în pub ul nostru local. Încă mă simțeam extrem de obosită deși dormisem 4 ore.

Între timp fiica mea a venit de la muncă, a zis că e obosită și a plecat la somn.

La nici o oră după ce am ajuns în pub, mă sună cealaltă fiică, stresată, să mă întrebe dacă știu ceva de Lexie pentru că a vorbit cu ea la 6.30 pm(noi am plecat la 6 pm de acasă) și știe că a tușit cu sânge și o doare capul rău, încearcă să o sune și nu răspunde nimeni. Am crezut că fac infarct, mi s-au muiat picioarele. I-am zis soțului, am început să o sunăm și noi, nu răspundea. După câteva încercări, am chemat un taxi și am fugit acasă.

Am intrat în casă, am găsit-o zăcând în camera ei, ardea toată. Pentru că tocmai primisem un termometru nou, am verificat și, bang, 39.5. Am întrebat ce e cu tusea cu sânge și a zis că s-a întâmplat o singură dată dar că o doare capul rău de tot și o chinuie tusea asta seacă.

După ce i-am dat să ia paracetamol, am sunat urgent la 111. Am fost plasați de la o persoană la alta(în total am vorbit cu 3 persoane), ni s-au pus o mulțime de întrebări, în final am primit diagnosticul de Covid-19. Amândouă. Cine știe pe câți am infectat fără să știm? Știți cum e? Parcă se prăbușește cerul peste tine, simți că nu mai poți respira. Ni s-a cerut să nu ieșim din casă, nici unul, timp de 14 zile. Ni s-a cerut, dacă simptomele se agravează, să sunăm în 3 zile la NHS, 7 zile dacă ne simțim la fel. Am fost sfătuit să nu luăm ibuprofen sau nurofen, numai paracetamol, strepsils și să bem multe multe lichide. Miercuri am primit telefon de la nhs de două ori, de la gp odată. Ieri m-au sunat de la gp. Așa că da, suntem controlați.

A trebuit să sunăm la muncă toți trei etc.

În noaptea aia am început și eu să mă sufoc rău, mă ardea carnea pe mine, ochii în cap deși aveam 37.5. Tușim atât de rău de parcă ni se zguduie stomacul și ajungem la stări de vomă din cauza asta. Din cauza zgâlțâielii când tușim, ne doare capul și mai rău.

Tot timpul avem senzația că ne strânge cineva de gât și fiica mea are și dureri în gât (eu nu). Temperatura oscilează între 37.5, 37.1 și peste 39, ajunge la 40. Ziua este mai bine, avem momente de normalitate dar noaptea e groaznic. Nu putem respira, febra crește, durerea de cap e atât de cumplită încât eu, ca femeie adultă, plâng de durere. Pornește din creștetul capului și se lasă spre tâmple, de parcă am o menghină.

Nici una din noi nu strănutăm și nu ne curge nasul. Deloc. Tusea este seacă, parcă ai înghiți un pumn de praf și te inneci.

Deși ai temperatura mică, considerată subfebrilă în mod obișnuit, la 37.5-37.7 simți că arzi. Rău. Te dor toți mușchii de parcă te-ar bate careva.

Ești atât de obosită încât abia te ridici din pat. Dacă te ridici, gâfâi de parcă ai fi participat la maraton.

Azi primesc noi inhalers, mai puternice.

Suntem în ziua 3 de izolare. Deocamdată temperatura mea e 37.1, a Lexiei e 37.4. Eu zac pe canapea, ea acum își prăjește ouă. Pozele sunt făcute ieri. Am cearcăne groaznice și arăt de parcă nu as fi dormit de o lună.

 

Toți am crezut că e o simplă răceală, că nu e mare lucru. Greșit. Protejați-vă. Cum zic englezii, better safe than sorry. Stați acasă dacă nu aveți motive importante să ieșiți.

Edit:Oameni buni, mă simt vinovată pentru că, din inconștiență, din neștiință, e posibil să fi infectat pe alții. E posibil ca eu să fi avut deja Corona înaintea fiică – mii sau să fi luat de la ea, nu știu. Acum e târziu dar credeți că nu mă macină conștiința? Eu sufăr de astm. Până marți nu am avut decât tuse și dureri de cap. Sunt diagnosticată deja cu migrene acute de când eram copil. Un bolnav de astm tușește tot timpul. Dacă știam că pot fi infectată, nu ieșeam din casă. Și eu și fiica mea lucrăm până la 60-70 ore pe săptămână. E normal să ne simțim obosite. Am vrut doar să trag un semnal de alarmă. Atât. Deja grija și groaza că e posibil să fi îmbolnăvit pe alții îmi adaugă și mai mult stres, mă doare inima de groază. În loc să aruncați cu pietre, ouă, roșii, mai bine protejați – vă și NU FACEȚI CA MINE. Uneori este bine să ascultăm autoritățile. Nu toți sunt idioți. Eu da, sunt. Că nu am ascultat.”

sursa: Facebook

- Reclamă -
spot_img
spot_img
spot_img

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.
Captcha verification failed!
Scorul utilizatorului captcha a eșuat. va rog sa ne contactati!

Ultimele Știri

Cum a fost sancționată asistenta de la maternitatea din Ploiești care a încurcat copiii

Asistenta care a încurcat bebelușii la maternitate din Ploiești a fost sancționată cu 10% din salariu pentru o perioadă...
Sari la conținut