”S-a format un grup infracțional organizat al cărui scop a fost fabricarea de dosare penale precum și compromiterea ca imagine prin articole de presă comandate, nereale, a jurnaliștilor de la Incomod drept răzbunare pentru că ziarul a scris despre infracțiunile membrilor grupului. Totodată, mai multe persoane au fost pe lista acestui grup, printre care și oameni de afaceri care au lezat interesele grupului”, își începe mărturia o persoană care a asistat în mod direct la planurile acestui grup ba chiar a formulat și o sesizare tip denunț la Parchetul General în acest sens.

Pe 21.08.2018 a depus sesizarea în care se menționa că grupul infracțional organizat ”a profitat de buna mea credință și am fost utilizat de un grup de oameni urmăriți penal și/sau trimiși în judecată care au ca scop atacarea justiției și/sau fabricarea de probe, acțiuni de care mă disociez”.

Ce l-a făcut pe martor să recurgă la această sesizare?

”Comasarea suspectă de plângeri penale ale grupului, unde membrii acestei grupări urmăresc:

a. fabricarea de probe de către membrii acestui grup în care aceștia devin martori unii la alții (Ispas Constantin, Toader Cristinel, etc.)

b. încercarea de inculpare a unor ziariști și/sau manageri de presă locală în scop de răzbunare pentru că aceștia au dezvăluit ilegalitățile lor.

c. exonerarea de răspunderea penală care îi incumbă.”, mai scrie în sesizare.

Pentru că nu s-a întâmplat nimic și nici nu a fost chemat pentru audieri, pe 22.05.2019, martorul a mai depus o sesizare similară în atenția procurorului general al României.

La câteva săptămâni după ce a depus prima sesizare, martorul a avertizat reporterii Incomod că vor fi ținta unor plângeri penale ale membrilor grupului sus menționat. Nu știa data exactă pentru că membrii grupului încă nu se puseseră de acord cine să facă plângerile și cum să fie susținute de declarații, să nu se încurce în declarații și să creeze o aparență reală a denunțurilor mincinoase.

”Este infracțiune de inducere în eroare a organelor judiciare și era necesar să fie atenți să nu se încurce în declarații.”, a precizat martorul.

Întrebat cine sunt persoanele care fac parte din presupusul grup infracțional, martorul ne-a precizat:

-Cristinel Toader, foto 1 (fost șef al Poliției Locale Ploiești, trimis în judecată pentru fapte de corupție, cercetat în alte dosare penale pentru multiple infracțiuni de inducere în eroare a organelor judiciare, mărturie mincinoasă, favorizarea infractorului)

-Adrian Rădulescu, foto 2 (ofițer DGA, fost adjunct al șefului Poliției Prahova, trimis în judecată de DNA Ploiești pentru cercetare abuzivă în formă continuată și cercetat în alte dosare pentru constituire de grup infracțional organizat, alături de Emanuel Saghel, ofițer BCCO și Constantin Ispas. Fostul șef al DNA Ploiești a depus o plângere penală pe numele ofițerilor menționați dar și pe numele lui Cristinel Toader, acuzațiile fiind de mărturie mincinoasă, inducerea în eroare a organelor judiciare, favorizarea făptuitorului, complicitate la represiune nedreaptă și ultraj judiciar).

-Constantin Ispas, foto 3 (fost șef al DGA, trimis în judecată de DNA Ploiești pentru fapte de corupție)

-Cătălin Ioniță, foto 4 (directorul Rosal Ploiești, care a aderat la acest grup fiind folosit pentru a da declarații mincinoase și incriminatoare)

-Cezar Stoichiciu, foto 5 (fost director al Clubului Sportiv Municipal Ploiești, în prezent angajat la Rosal Ploiești, de asemenea folosit pentru mărturii mincinoase.)

Ceea ce a sesizat la Parchetul General și ne-a povestit martorul la finalul anului 2018 s-a întâmplat în martie 2019, când Ioniță și Stoichiciu au fost audiați ca martori la Secția Specială de Investigare a Infracțiunilor din Justiție. Acest lucru s-a întâmplat după ce Cristinel Toader ar fi fost cel care a tras sforile (foto-document la finalul articolului).

Pe cei doi îi leagă afacerile cu CSM Ploiești, despre care s-a scris în presă. Cezar Stoichiciu a încheiat diferite contracte cu Service Team Birotica, firma controlată de Cătălin Ioniță, în valoare de peste 50.000 euro, multe dintre servicii fiind supraevaluate sau neprestate.

Tot cei doi au pus la cale în biroul directorului CSM arestarea primarului Ploieștiului Adrian Dobre, pentru că acesta nu era de acord cu plata supraevaluată a facturilor emise de Rosal Primăriei Ploiești și în paralel verifica și evalua activitatea lui Stoichiciu pe care l-a și schimbat din funcție.

După ce a fost demis de la CSM, Stoichiciu a fost angajat de Cătălin Ioniță la Rosal.

În dosarul fabricat de Ioniță și Stoichiciu, primarul Adrian Dobre a fost audiat ca martor, împotriva sa nefiind adusă nicio acuzație și neexistând nici măcar o suspiciune de comitere a vreunei infracțiuni.

Planul celor doi ne-a fost detaliat de un martor care a asistat la discuțiile dintre cei doi, în sediul CSM.

Concret, Cătălin Ioniță le-a spus procurorilor DNA Ploiești despre un jurnalist din Ploiești cu care directorul CSM, Cezar Stoichiciu, s-ar afla în conflict pe motiv că jurnalistul publicase mai multe articole despre neregulile din interiorul CSM. Ioniță a spus procurorilor că scopul jurnalistului este de a obține bani de pe urma directorului CSM. Procurorii s-au autosesizat și l-au chemat pe Stoichiciu, care la rândul său a făcut un denunț.

”Procurorii le-au dat un reportofon ca să îl înregistreze pe jurnalist, dar ei l-au pornit din greșeală și s-au înregistrat între ei când discutau despre ce contracte să mai facă CSM cu firma lui Ioniță. Speriați, s-au dus în biroul lui Cezar și m-au chemat și pe mine. Erau speriați că nu știau ce să facă, de frică au șters tot ce era pe reportofonul procurorilor, inclusiv ce înregistrări mai erau pe reportofon. Aveau de gând să distrugă reportofonul și să spună că l-au pierdut, de frică să nu recupereze procurorii înregistrarea cu ei.
Atunci s-au și certat rău, Stoichiciu reproșându-i lui Ioniță că din cauză că a vorbit cu procurorii a fost chemat și obligat să facă denunț, deși el nu voia. Ioniță insista să meargă mai departe și să spună despre o presupusă mită care urma să fie dată jurnalistului, care la rândul lui dădea mai departe și primarului Dobre. Stoichiciu refuza, dar Ioniță insista, profitând de ocazie, râdea și spunea să îl aresteze și pe jurnalist să nu mai scrie de ei, dar și pe primarul Dobre care nu aproba la plată facturile Rosal pe motiv că erau prea mari comparativ cu serviciile prestate”, a declarat martorul ocular jurnaliștilor de la Incomod.

Persoana care a sesizat Parchetul General în august 2018 despre acțiunile celor menționați anterior, aspecte care s-au întâmplat câteva luni mai târziu, a contactat și un om de afaceri din Ploiești, și el ținta acestor personaje.

La rândul său, omul de afaceri a contactat redacția Incomod prezentând o plângere penală pe numele lui Toader, Ispas, Rădulescu, Ioniță și Stoichiciu, în care aduce acuzații de constituire de grup infracțional organizat, infracțiuni contra înfăptuirii justiției, infracțiuni de corupție și de serviciu. Ne-a precizat că informațiile din plângere sunt reale, dar că plângerea o va depune după ce va convinge un martor, participant activ la planurile grupului, să spună adevărul în fața organelor de urmărire penală.
Am decis să nu publicăm integral plângerea până nu verificăm și informațiile în care sunt menționate și alte persoane, cum ar fi fostul primar al Ploieștiului, Iulian Bădescu, (angajat în prezent la SC Rosal, care este și nașul de cununie al lui Cătălin Ioniță), dar și Florin Petrache, fost director al Direcției de Patrimoniu din cadrul Primăriei Ploiești pe vremea când primar era Iulian Bădescu.

Petrache a fost condamnat definitiv într-un dosar penal ca urmare a unui denunț făcut de Cristinel Toader. În ciuda faptului că ulterior Toader și-a retras denunțul, Petrache tot a fost condamnat. Surse apropiate celor doi susțin că Petrache lucrează acum în interesul lui Cristinel Toader, făcând plângeri penale cu scopul de a-l ajuta pe Toader să scape de dosarele în care este cercetat sau trimis în judecată.

Omul de afaceri ne-a pus la dispoziție mai multe informații despre cum personajele amintite anterior încercau să discrediteze jurnaliștii, dar și ziarul Incomod, singura publicație care a ”avut tupeul să scrie despre afacerile și ilegalitățile comise de membrii grupului”. Câteva dintre ele le atașăm ca foto-documente la finalul articolului.

În prezent, de abia la sfârșitul acestui an se fac cercetări de către organele de urmărire penală referitor la aspectele sesizate încă din 2018.

Martorul ne-a spus că nu va oferi detalii, fiind rugat de anchetatori să nu dezvăluie date din anchetă. Acesta a precizat reporterilor Incomod că deține nenumărate dovezi, mesaje dar și înregistrări, care dovedesc intențiile și infracțiunile săvârșite de membrii grupului infracțional organizat.

Întrebat fiind dacă din câte știe și la discuțiile la care era prezent, membrii grupului aveau la cunoștință despre vreo infracțiune comisă de țintele lor sau pur și simplu doar inventau povești, martorul ne-a spus că ”totul era o invenție, de aceea dura așa mult, să se pună de comun acord ce să declare, să semene declarațiile și să nu se încurce în minciuni. Eu am asistat la discuții, era vorba de șantaj, inducerea în eroare a organelor judiciare și declarații mincinoase. Au încercat în nenumărate rânduri să mă determine să declar și eu minciuni sau măcar să le susțin declarațiile, dar eu așa ceva nu fac. La întâlniri menționau mereu că au susținerea unor nume grele din PSD și că Secția Specială nu se va întoarce împotriva lor, chiar dacă induc în eroare organele judiciare sau dau declarații mincinoase.

Ați văzut, tot ce v-am spus eu în 2018 s-a întâmplat, inclusiv cele mai mici detalii, în 2019”, ne-a povestit martorul.

Nota redacției: martorii și persoanele care au sprijinit cu informații realizarea acestui articol nu au dorit să își dezvăluie identitatea din motive lesne de înțeles.     

Unii însă au dat deja declarații la organele de urmărire penală, alții se tem de eventualele răzbunări ale membrilor grupării, dar ar accepta dacă ar fi audiați cu identitate protejată.

Cei acuzați beneficiază de prezumția de nevinovăție, potrivit legislației din România, până la o sentință definitivă de condamnare dată de o instanță de judecată.

Mai multe detalii despre activitatea grupului infracțional puteți citi aici!

Mai jos puteți vedea documentele la care facem referire în articol:

1 de 6