Ora mesei, zi de luni. Mă aflam pe holul unui mare spital din Capitală (nu contează care, probabil scenariul se repetă în mai toate), când am auzit un dialog ce m-a făcut să mă opresc din mers. Din ușa unui salon o infirmieră vorbea cu o pacientă. Femeia, la vreo 50 de ani, îi spunea infirmierei că îi este foame. Infirmiera, impasibilă, o anunța că doar cei care erau internați de vineri primeau mâncare. Femeia insista că nu are de unde să își ia mâncare. Infirmiera, în continuare de neclintit, spunea că așa-i legea, persoanele care se internează primesc mâncare de abia a doua zi, după prânz. Femeia insista, aproape plângând, că nu a anunțat-o nimeni de acest lucru și nu și-a luat mâncare de acasă. Iar în spital nu erau magazine. Femeia nu mâncase de cu o zi înainte, venise să facă analize la prima oră. Iar dimineața următoare o așteptau alte analize, alte ore de stat nemâncată. Infirmiera continua să fie blocată pe ceea ce știa ea, pe ceea ce i se spusese: pacienții internați primesc mâncare de abia a doua zi. Într-un final, i-a spus că după ce vor fi hrăniți toți pacienții internați de vineri, dacă mai rămâne ceva, îi vor da și ei. I-au dat, după vreo 15 minute, o zeamă lungă cu miros de spital.
N-am putut să trec peste acest episod și cu prima ocazie când am dat de o asistentă am întrebat-o ce-i cu aberația asta de lege care nu permite spitalelor să dea mâncare din prima zi. Și mi s-a spus că e așa de mult timp, dar de regulă se ignoră legea și sunt hrăniți toți pacienții. Dar spitalul avea un manager nou care insista să facă totul după norme.
În paralel, Guvernul angajează nutriționiști care să stabilească un nou meniu pentru pușcăriași, meniu care să aibă aportul necesar de calorii… Știrea a venit săptămâna trecută printr-un comunicat de presă de la Guvern, care a adoptat un proiect de lege în acest sens.
„Modificările vizează modul în care este asigurată hrana pentru deţinuţi, iar unul dintre criteriile avute în vedere a fost cantitatea şi calitatea hranei, aşa cum se arată în jurisprudenţa CEDO şi standardele stabilite de către Regulile Penitenciare Europene. Normele minime obligatorii de hrană urmează să fie stabilite după consultarea unor specialiști în nutriție, prin ordin al ministrului justiției.”, se arată în comunicat.
Ei, da! Asta ne lipsea! Adevărul este că avem un sistem sanitar atât de bine pus la punct, încât Guvernul chiar nu avea ce să mai facă pentru oamenii din spitale. Și cum le-au mai rămas niște bani, de ce să nu angajeze nutriționiști pentru deținuți? „Mâncarea în spitale este extraordinară, e mai bună decât la orice restaurant de fițe din țară, aportul caloric este de vis, hai acum să dăm delicatese pușcăriași!” – așa au gândit oare mințile strălucite din Guvern?
Băi, hahalerelor, când ați călcat ultima dată într-un spital? Când ați mâncat ultima dată într-un spital sau când vi s-a refuzat ultima dată hrana acolo? Sau vă temeți că ajungeți mai repede la beciul domnesc și vă asigurați o hrană corespunzătoare acolo? Mi-e scârbă de voi cum mi-e scârbă de mâncarea din spitale!
