O treime din populația adultă a județului Prahova este pensionară, plasând județul pe locul 3 în topul celor cu cei mai mulți pensionari, după Vâlcea (locul 2) și Hunedoara (locul 1). În Prahova, 33,36% din populație este ieșită la pensie, în timp ce în Vâlcea media este de 33,45%, iar în Hunedoara de 39,14%.
Potrivit Institutului Național de Statistică, la nivel național, peste un sfert din populația adultă este pensionară. În timp ce Prahova, Hunedoara și Vâlcea au cei mai mulți pensionari raportat la numărul persoanelor peste 18 ani, la polul opus se află județul Ilfov, unde sub 20% dintre adulți sunt ieșiți la pensie și județul Iași, cu o medie de aproape 24,4% (foto-dreapta situația pe fiecare județ, click pentru a mări imaginea).
- Ponderea populaţiei rezidente vârstnice în total populaţie rezidentă va creşte în următorii 50 de ani, în varianta medie, de la 18,7% la 28,6%, iar ponderea tinerilor se va reduce de la 15,7% la 14,8%, ceea ce va duce la accentuarea gradului de îmbătrânire demografică a populaţiei României.
- Judeţele Gorj şi Vâlcea vor fi, în 2070, zonele cele mai “îmbătrânite” cu ponderi de peste 39,0% din populaţia rezidentă totală proiectată. În varianta intermediară ponderea populaţiei rezidente de 65 de ani şi peste în total populaţie rezidentă va creşte între anii 2019 şi 2070 de la 18,7% la 28,9%. Indicele de îmbătrânire la nivelul ţării în această variantă va fi în 2070 de 189 vârstnici la 100 tineri.
- La nivelul judeţelor, ponderea populaţiei vârstnice va oscila între 41,2% (Gorj) şi 19,6% (Vaslui).
Populaţia de 65 de ani şi peste reprezintă o categorie socială vulnerabilă, cu probleme specifice în raport cu celelalte segmente sociale. Asigurarea necesităţilor populaţiei vârstnice cu resurse pentru un trai decent presupune o gamă largă de preocupări, atât în plan economic, cât şi pe plan social şi psihosocial. Premisele pesimiste ale unui dezechilibru demografic grav al ţării în viitor sunt deja vizibile, anticipând posibile consecinţe negative economice şi sociale în general, pe piaţa forţei de muncă, în aplicarea şi funcţionarea corespunzătoare a sistemului de pensii, a serviciilor de sănătate şi a celor de protecţie socială, în asigurarea echilibrului în cadrul balanţei de venituri şi cheltuieli bugetare ale statului, precum şi ale fiecărei gospodării a populaţiei.
Accentuarea îmbătrânirii populaţiei, însoţită de creşterea speranţei de viaţă a populaţiei, determină schimbări structurale în cadrul populaţiei vârstnice prin creșterea numerică a grupei, ”vârsta a patra” şi anume ”cei mai vârstnici vârstnici”, persoane de peste 80 de ani.
- În perspectiva anului 2070 populaţia rezidentă de 80 de ani şi peste va creşte cu 655.000 persoane în varianta medie şi cu 789.000 persoane în varianta intermediară. În cadrul populaţiei rezidente de 65 de ani şi peste, ponderea populaţiei de 80 de ani şi peste va creşte de la 25,3% (2019) la 41,6% (2070) în varianta medie şi la 43,0% în varianta intermediară.
Sursa: hotnews.ro
Catre o pensie platita de cei care muncesc fug toti .
Daca pensia ar fi fost achitata fix din contributiile proprii economisite / capitalizate / investite nu s-ar fi inghesuit toti la pensie .
Guvernul trebuie sa asigure o pensie minima / sociala oricarui cetatean roman . Peste asta sa incaseze fiecare din ceea ce a economisit pe perioada activitatii profesionale . Sa vad atunci cine se mai inghesuie la pensie ….