De la reținerea primarului Bădescu, în martie 2015, Ploieștiul a ajuns la al treilea primar. Mă rog, viceprimar cu atribuții de primar. Venit în locul primarului reținut, viceprimarul Teodorescu n-a rezistat decât nouă luni, timp destul ca în Ploiești să nu se întâmple mare lucru. O parte pentru că toți din executivul primăriei tremurau numai când auzeau pe cineva pronunțând DNA, o parte pentru că și Consiliul Local s-a dovedit un loc unde toată lumea se culcușează fericit așteptând să treacă cei patru ani.
Exemplele sunt multe, dar iată doar câteva: clauza secretă semnată de Bădescu în legătură cu clădirea din centrul orașului unde se vroia făcut spital de pediatrie. De care consilierii locali neavând habar. Apropo: majoritatea ploieștenilor știa că acolo nu o să fie niciodată spital, numai consilierii locali se făceau că nu știu. O fi fost Iulian Bădescu ”fluierașul fermecat” și s-au ținut după el precum copiii din poveste. Alte exemple: proiectele neterminate la timp, jaful pe banii publici de la CSM, iluminatul de sărbători etc, etc.
L-au demis, astea sunt jocurile în politică. Nimeni nu-i veșnic pe o funcție. Va veni un alt viceprimar. Ce mai poate să facă în timpul care a mai rămas până la localele din vară? Mai nimic. Vin sărbătorile, în ianuarie lucrurile se mișcă în ritm de melc, probabil în februarie ne vom lupta cu zăpezile. Martie și aprilie ar mai conta, că din mai se dă drumul la campanie și nici femeia de serviciu nu mai pune mâna la muncă.
Eu zic să ne punem speranțele în cel care va fi ales în 2016. Problema este că mulți dintre consilierii locali de astăzi vor fi și cei de mâine. De aceea, cel mai democratic ar fi ca fiecare consilier să fie până la sfârșitul mandatului primar câte o săptămână. Ca măcar să știm că dacă tot ne jucăm de-a administrația măcar să fie funny.
