Serviciul Român de Informaţii a obţinut, în 2015, de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, autorizarea interceptărilor pentru 2.635 de mandate emise pentru cazuri de siguranţă naţională, în medie fiind eliberate zece pe zi. Parchetul instanţei supreme a respins, în ultimii trei ani, aproximativ o treime dintre cererile formulate de ofiţerii de informaţii.
Serviciul Român de Informații (SRI) are translatori care pot face traduceri din 40 de limbi și dialecte, inclusiv unele vorbite în spațiile cu activități de terorism și criminalitate transfrontalieră, în situațiile în care persoane vorbitoare de astfel de limbi sunt interceptate telefonic, arată surse din SRI, citate de Agerpress.
Serviciul are, de exemplu, vorbitori de arabă, chineză sau farsi. De altfel, sunt vizați spre angajare pentru această activitate absolvenții de top ai universităților care au facultăți de filologie.
Media de vârstă a operatorilor care utilizează echipamentele de interceptare este de 35 de ani, iar 60% dintre ei sunt femei. Operatorii de redare nu pot lua datele din sistem, nu le pot șterge și nu le pot modifica, precizează sursele.
SRI a implementat tehnica digitală de interceptare în anul 2000, sistemul fiind achiziționat în urma unei licitații la care au participat patru firme. Prețul a fost, la vremea respectivă, de câteva milioane de dolari, arată sursele menționate. De atunci, sistemul s-a dezvoltat, iar partea de software este de producție românească.
Divizia din SRI care are în atribuție interceptările este Centrul Tehnic de Securitate, iar aria sa de activitatea cuprinde sistemele de comunicații fixe, mobile și transmisiile de date.
Echipamentele sale sunt folosite și de alte structuri — Direcția Națională Anticorupție, Serviciul de Informații Externe, Direcția Generală de Informații a Armatei și Ministerul Afacerilor Interne (Direcția de Informații și Protecție Internă, Direcția Operațiuni Speciale).
Interceptările efectuate de Centrul Tehnic de Securitate al SRI se fac în baza unui mandat de siguranță națională care se obține în mai mulți pași, decizia finală fiind luată de Înalta Curte de Justiție și Casație. În 2015 au fost acordate 2.635 de mandate de siguranță națională, iar numărul celor respinse a fost de 1.000 în ultimii trei ani, conform surselor amintite.
