Asigurată de a deveni primul șef al Parchetului european, magistrata Laura Codruţa Kovesi îşi ia revanşa după ani buni de luptă în România împotriva malversaţiunilor clasei politice, până în punctul de a deveni o obsesie a guvernului de la Bucureşti, scrie publicața franceză Courrier International despre votul pro-Kovesi din Consiliul UE.
Această brunetă tenace, în vârstă de 46 de ani, a fost timp de un deceniu vârful de lance al luptei împotriva corupției, într-una dintre țările UE cele mai afectate de frauda financiară, înainte de a fi concediată de la şefia parchetului specializat (DNA), la mijlocul anului 2018.
Demonizată de guvernul român de stânga, Kovesi a opus rezistență revizuirii controversate a sistemului judiciar, pe care Partidul Social Democrat (PSD) o conduce de mai bine de doi ani, criticii săi acuzându-l că dorește să „controleze justiția”.
Şi-a depus candidatura pentru a conduce noul Parchet European, care va vedea lumina zilei în 2020, în timp ce Bucureștiul s-a confruntat cu mânia Comisiei Europene pentru reforma sistemului judiciar într-un ritm rapid.
Laura Kovesi a inspirat miile de protestatari români care au ieșit în mod regulat pe străzi din ianuarie 2017, pentru a „apăra statul de drept”, cu pancarte pe care era scris numele ei. Munca magistratului a fost întotdeauna apărată de șeful statului, Klaus Iohannis, aflat la cuţite cu guvernul.
Tenacitate
Această femeie care se descrie ca fiind „tenace” a condus DNA între 2013 și iulie 2018. Sub conducerea ei, procurorii au inculpat 14 miniștri sau foști miniștri, 43 de parlamentari și peste 260 de aleși locali.
Omul forte al PSD, Liviu Dragnea, considerat mult timp cel mai puternic om politic din țară, se află printre aceștia: a fost condamnat la sfârșitul lunii mai la trei ani și jumătate de închisoare, într-un caz de angajări fictive, și încarcerat.
Prin urmare, nu este surprinzător faptul că majoritatea parlamentară a încercat totul pentru a preveni ascensiunea lui Kovesi: fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, a trimis o scrisoare către omologii săi din UE, la începutul lui 2019, înfățișând un portret caustic al magistratului, în timp ce o nouă instanță disciplinară a lansat împotriva ei urmărirea penală, aflată încă în curs, în două dosare.
„Fabulaţii(…) concepute pentru a mă împiedica să acced în această funcție europeană”, a comentat magistratul.
O acuzație recurentă este legată de „abuzurile” pe care Kovesi le-a comis sau le-a permis în investigațiile DNA. Afirmații pe care le respinge și ea, subliniind că „nu a încălcat niciodată legea”.
Mass-media apropiate PSD o acuză fie de a fi „agent CIA”, fie de a fi primit un milion de euro de mită de la un membru al comunității sale. Doi angajați ai unei firme private de informații israeliene, Black Cube, au fost condamnați în România pentru o tentativă de hărțuire a dnei Kovesi, dar numele celui care a comandat operațiunea nu a fost încă făcut public.
„Infanterist”
Astfel de campanii de intimidare nu au făcut decât să încurajeze această femeie cu o voce joasă și un zâmbet timid, care s-a confesat cu umor pentru AFP despre reticența sa de a deschide televizorul sau ziarele, de teama de a afla că ” a mai comis Dumnezeu știe ce nelegiuire.
Kovesi arată ca „un infanterist plin de cicatrice, care a suferit sute de lovituri” și și-a dovedit „capacitatea de a rezista la presiune”, a declarat recent scriitorul și cronicarul Cristian Tudor Popescu.
Campioană la baschet în tinerețe, „perseverentă” și „ambițioasă”, potrivit foștilor ei antrenori, Kovesi a cunoscut o ascensiune rapidă: după ce a avut în lucru timp de nouă ani dosare de crimă organizată la Parchetul din Sibiu (centru), a fost numită procuror general în 2006, pentru un mandat de trei ani, reînnoit în 2009.
În timp ce Bruxelles-ul a avertizat în mod repetat Bucureștiul împotriva oricărui regres în justiție, Kovesi a asigurat într-un interviu acordat AFP că „curajul procurorilor și voința lor de a-și îndeplini misiunea sunt ireversibile”
G4Media.ro
