În urma strădaniilor din ultimii ani ale DNA şi ANI, mai multe judeţe şi oraşe mari au rămas fără preşedinţii de CJ şi primarii aleşi cu scoruri mari la alegerile locale din iunie 2012. Viciile fundamentale ale sistemului politic românesc au făcut ca instanţele să repare erorile făcute de alegători. Lideri ce pierduseră şirul mandatelor primite de la electorat s-au trezit şomeri prin ordin de prefect sau hotărâri ale instanţelor fie din cauza condamnărilor, fie din cauza deciziilor de incompatibilitate, iar în unele cazuri din ambele considerente.
Într-o ţară în care lecţia democraţiei a fost învăţată pe jumătate şi mai mult din auzite, exerciţiul alegerilor a dus la consolidarea unui sistem politic cvasifeudal, în care preşedinţii de consilii judeţene şi primarii marilor oraşe exercită uneori o putere excesivă, cu un control politic de la centru al partidelor din care fac parte sau al Guvernului care este mai mult nominal decât efectiv, iar procesul de „descentralizare” à la roumaine a însemnat doar ca puterea baronilor să crească până la punctul în care liderii politici de la centru să cerşească sprijinul lor pentru diverse acţiuni.
Puterea nelimitată a făcut ca o parte dintre baroni să creadă că au impunitate în faţa legii, iar cei mai imprudenţi au căzut deja victime ale Agenţiei Naţionale de Integritate sau procurorilor DNA. Oameni ca Radu Mazăre, Marian Vanghelie sau Gheorghe Ştefan au descoperit recent că relaţiile de vasalitate pe care le-au impus funcţionărimii şi chiar electoratului din judeţele lor nu le-au fost de nici un folos când i-au „călcat” procurorii astfel că şi-au pierdut funcţiile sau au fost suspendaţi pe cale administrativă, nu prin alegeri.
Iulian Bădescu (PSD) a fost ales ca senator PDL de Prahova în 2008, fiind unul dintre cei mai tineri senatori ai legislaturii 2008-2012. Nu a ezitat să-şi schimbe partidul când popularitatea democrat-liberalilor s-a prabăuşit în timpul crizei economice astfel că în 2012 a fost ales ca primar al Ploieştilor din partea PSD. Cu o lună în urmă a fost arestat preventiv de către DNA fiind acuzat de abuz în serviciu şi luare de mită. Astfel, Bădescu ar fi primit mită de la patronul echipei de fotbal Petrolul Ploieşti pentru a finanţa echipa de la bugetul local. A reclamat faptul că este victima unei „justiţii sovietice”, dar a demisionat din funcţia de primar pe 10 martie.
Radu Mazăre (PSD) s-a aflat la conducerea primăriei Constanţa din 2000, fiind reales de fiecare dată cu scoruri foarte mari. Încă din timpul celui de-al doilea mandat, DNA s-a interesat de legalitatea unor decizii ale sale, însă dosarul său a tărăgănat. Poticnelile procurorilor l-au făcut pe Mazăre să ironizeze deseori prestaţia lor şi să îi acuze repetat că sunt simpli executanţi ai unor ordine primite pe filieră politică. Lucrurile au început să se agraveze în 2014 când Mazăre a fost săltat de pe stradă pentru a fi audiat într-un dosar în care era acuzat că a luat mită de la un om de afaceri israelian. Zilele paradelor de la Mamaia pe care Mazăre le prezida purtând costume care de care mai fanteziste au trecut definitiv după ce noi acuzaţii i-au fost aduse: mită de 9.000.000 € luată de la unele firme pentru a le acorda diverse autorizaţii şi vinderea la un preţ subevaluat a unor terenuri din Mamaia ce a dus la un prejudiciu de 4.000.000 €. Procurorii au obţinut în instanţă arestarea sa preventivă, situaţie în care prefectul de Constanţa a avut acoperirea legală pentru a emite, pe 6 aprilie, ordinul de suspendare din funcţie a lui Mazăre, pe durata arestării sale preventive. Până la arestare, Radu Mazăre declarase public că s-a săturat să fie hărţuit de procurori şi că va demisiona din funcţia de primar în cursul anului 2015 şi că nu va mai candida pentru un nou mandat.
Şi Marian Vanghelie este la finalul a 15 ani de domnie în sectorul 5 al Bucureştilor. De la o vreme i-a mers din ce în ce mai prost: a fost exclus din PSD, iar primăria i-a fost percheziţionată de două ori. A doua oară a fost adus şi el la sediul DNA, de unde a ieşit încătuşat. Procurorii îl acuză că a acordat contracte în mod preferenţial pentru firmele lui Marin Dumitru în schimbul unei mite consistente. Treptat, au apărut informaţii suplimentare de modul în care Vanghelie încasa şpăgile şi de prejudiciul creat prin activitatea sa în fruntea primăriei. După ce pe 14 martie a fost arestat preventiv, Vanghelie a fost suspendat din funcţie pe 8 aprilie, prin ordinul prefectului. Teoretic, are posibilitatea contestării în instanţă a ordinului, însă şansele sunt reduse din moment ce legea prevede ca arestarea preventivă a unui primar să fie urmată de suspendarea din funcţie pe durata arestului, iar în cazul unei condamnări definitive cu o pedeapsă privativă de libertate, să fie demis de drept. Pe de altă parte, lui Vanghelie îi merge bine pe plan sentimental. Iubita sa, Oana Mizil, este însărcinată şi există zvonuri neconfirmate deocamdată oficial potrivit cărora cei doi s-ar putea căsători, chiar şi în arest, pentru ca Oana Mizil să nu dea naştere unui copil în afara căsătoriei.
Tudor Pendiuc (PSD) este primar în Piteşti din 1992, însă locuitorii urbei vor trebui să se obişnuiască cu gândul că ar putea să conducă şi altcineva oraşul. Deocamdată, îi ajută DNA-ul care în noiembrie 2014 a cerut în instanţă şi a obţinut arestarea preventivă a lui Pendiuc pentru luare de mită şi abuz în serviciu în formă continuată în acordarea unui contract nelegal. Pendiuc este cercetat împreună cu fiica sa, Ema. Ca urmare a arestării preventive, prefectul de Argeş a emis ordinul de suspendare din funcţie a primarului.
În 2004, Romeo Stavarache (PNL) a reuşit ceea ce părea un miracol: l-a scos din primăria Bacăului pe Dumitru Sechelariu, unul dintre primii „baroni locali” ai României. Se pare că până la urmă băcăuanii nu au făcut decât să schimbe un baron cu altul, dar cu aceleaşi metehne. DNA îl acuză că, în perioada 2008-2011, Stavarache a luat mită de la patru oameni de afaceri din oraş. De la jumătatea anului trecut, Stavarache a stat şapte luni în arest, două în arest preventiv şi cinci în arest la domiciliu, timp în care a atribuţiile sale i-au fost preluate de unul dintre viceprimari. În februarie 2015, suspendarea i-a încetat, însă biroul său a fost amenajat în altă clădire decât cea a primăriei întrucât are interdicţie să se apropie de unii angajaţi ai municipalităţii care sunt martori sau inculpaţi în dosarul său. În cazul unei condamnări definitive, Stavarache va fi demis.
Gheorghe Ştefan era un prosper om de afaceri când, pătruns de fiorul politicii, a decis să candideze la primăria Piatra Neamţ, pe care a condus-o din 2004. Oraşul s-a transformat spectaculos sub oblăduirea sa şi deocamdată nu i s-au imputat fapte comise în calitate de primar. Lui Ştefan i s-a tras de la implicarea în afacerea Microsoft, în care este acuzat de către DNA de trafic de influenţă şi spălare de bani. Din lotul deja trimis în judecată, Ştefan a fost departe cel mai ghinionist. Deşi nici măcar procurorii nu au susţinut că ar fi luat vreun ban în această afacere, Ştefan este singurul aflat încă în arest preventiv, însă este singurul care nu s-a apucat să-şi exerseze condeiul scriind denunţuri, reale sau fanteziste, cum au făcut celelalte persoane acuzate. În lipsa acestor denunţuri, procurorii s-au încăpăţânat să-l ţină la răcoare, deşi avocaţii au prezentat o listă lungă cât o zi de post cu bolile de care suferă clientul lor, susţinând chiar că a fost nevoie ca un echipaj SMURD să-l resusciteze în arestul Poliţiei Capitalei. Printre altele, Ştefan suferă de o afecţiune cardiacă severă şi leucemie într-un stadiu incipient. În aceste circumstanţe, cu probleme mult mai serioase pe cap, Gheorge Ştefan a demisionat pe 27 martie din funcţia de primar al Capitalei.
Numărul preşedinţilor de consilii judeţene care şi-au pierdut funcţiile din cauza problemelor cu justiţia este încă şi mai mare, unii dintre ei fiind încolţiţi atât de ANI, cât şi de către DNA. Un exemplu este Gheorghe Bunea Stancu (PSD), fost preşedinte al CJ Brăila. În 2012, Bunea Stancu, ca preşedinte al consiliului judeţean, a acordat contracte de peste 7.000.000 lei unor firme al căror acţionar era chiar el. În noiembrie 2014, ICCJ a dat sentinţa definitivă prin care era constatat conflictul de interese şi, în consecinţă, prefectul l-a demis. Nu a scăpat doar cu demitere întrucât, pe 2 aprilie 2015, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare în dosarul finanţării ilegale a campaniei lui Mircea Geoană din 2009, alături de omul de afaceri Ioan Niculae.
Preşedintele CJ Ialomiţa, Silvian Ciupercă (PSD), este acuzat de săvârşirea mai multor infracţiuni printre care luare de mită şi abuz în serviciu. În esenţă, este vorba că şi-a instalat un protejat la conducerea Spitalului Judeţean şi a avut grijă ca acesta să nu fie deranjat de controalele venite de la Ministerul Sănătăţii. În consecinţă, Ciupercă a fost arestat preventiv pe 12 februarie şi acum face schimb de experienţă în administraţia locală cu Radu Mazăre şi Marian Vanghelie, colegii săi de celulă. Deocamdată, ialomiţenii nu vor putea beneficia de expertiza sa întrucât prefectul l-a suspendat din funcţie de 5 martie.
Asupra prietenului apropiat al lui Radu Mazăre, preşedintele CJ Constanţa Nicuşor Constantinescu (PSD), au năboit dosarele tot de anul trecut. Ghinionul lui a fost că problemele cu justiţia au început odată cu problemele de sănătate, Constantinescu urmând un tratament pentru cancer la prostată. În 2014, el a plecat în Statele Unite să se opereze şi şi-a prelungit şederea până în punctul în care procurorii au început demersurile pe lângă autorităţile americane pentru a-l aduce în ţară. Până la urmă, Constantinescu s-a întors de bunăvoie pentru a înfrunta acuzaţiile de abuz în serviciu în dosarul Centrului Militar Zonal din Constanţa. La sfârşitul lunii februarie 2015, a fost suspendat din funcţie ca urmare a plasării sale în arest la domiciliu într-un dosar de abuz în serviciu, instrumentat pentru fapte ce ar fi fost comise în perioada cât s-a aflat sub control judiciar.
Pe preşedintele CJ Prahova, Mircea Cosma (PSD), procurorii l-au încolţit din două părţi. În aprilie 2014, a fost trimis în judecată pentru luare de mită şi abuz în serviciu pentru contracte încheiate de către consiliul judeţean. La început de 2015, Cosma s-a ales cu noi acuzaţii – sprijinirea unui grup infracțional organizat şi folosirea influenței sau autorității în scopul obținerii, pentru sine sau pentru alții, de bani, bunuri sau foloase necuvenite – în dosarul în care cumnatul lui Victor Ponta este acuzat de fraudarea unor fonduri europene. Deşi nu este condamnat definitiv şi nici măcar în arest la domiciliu, condiţiile controlului judiciar îl obligă pe Cosma să nu-şi exercite atribuţiile de preşedinte al CJ Prahova. De remarcat este faptul că, în ambele dosare, Mircea Cosma este acuzat împreună cu fiul său, deputatul Vlad Cosma.
Preşedintele CJ Hunedoara, Mircea Moloţ (PNL), figurează atât în palamresul ANI, cât şi în cel al DNA. În perioada 2008-2009, a fost preşedintele Adunării Generale a Acţionarilor la SC Drumuri şi Poduri SA Deva. Raportul ANI a fost confirmat prin hotărâre a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în ianuarie 2015 astfel că Moloţ este la un pas să rămână fără funcţie. Oricum asta este o problemă minoră pentru liberal întrucât era oricum suspendat ca urmare a punerii sale sub arest la domiciliu într-un dosar de corupţie. Mircea Moloţ este acuzat de trafic de influenţă, în formă continuată, luare de mită, în formă continuată, folosirea influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, spălare de bani, în forma instigării, conflict de interese şi deţinerea fără drept a unui document care conţine informaţii secrete de stat.
Constantin Nicolescu (PSD) şi-a pierdut funcţia de preşedinte al CJ Argeş în urma unei decizii irevocabile a ICCJ din februarie 2014 ce a confirmat faptul că acesta acordase contracte cu firme la care era acţionar. Un an mai târziu, Constantin Nicolescu a fost condamnat definitiv la şapte ani şi opt luni de închisoare, de Curtea de Apel Bucureşti, în dosarul în care este acuzat că a luat fonduri PHARE de aproape 900.000 de euro, în baza unor documente false.
sursa: rtv.net
