199 de dosare penale au fost înregistrate în România pentru zădărnicirea combaterii bolilor, o infracțiune de care am aflat că există în Codul Penal din România odată cu instaurarea stării de urgneță, din cauza pandemiei de coronavirus. Dintre aceste dosare, aproximativ 30 sunt în Prahova.

Astfel de dosare penale au fost deschise pe numele cetățenilor români care au revenit recent în țară din zone considerate de risc și care nu au respectat măsura izolării la domiciliu așa cum au impus autoritățile.

Izolarea este necesasră pentru a preveni răspândirea virusului. Mulți care aveau obligația să rămână izolați la domiciliu timp de 14 zile au fost găsiți pe drumuri, la magazine, prin trenuri sau alte mijloace de transport. Oficial știm de cei 199 de români care au fost prinși de polițiști. Pe numele lor, așa cum am precizat, au fost deschise dosare penale.

În România, legea care face referire la infracțiui contra sănătății publice este extrem de confuză, iar pedepsele sunt foarte mici, simbolice chiar.

Articolul 352 Cod Penal prevede următoarele:

  1. Pentru ca dosarul penal deschis pentru zădărnicirea combaterii bolilor să aibă o valoare în instanță, iar inculpatul să primească o pedeapsă, procurorul de caz trebuie să dovedească faptul că cel care a ieșit din izolare a infectat o altă persoană. Acest lucru este practic imposibil. Procurorul de caz ar trebui să găsească o victimă testată pozitiv COVID-19 care să fi intrat în contact direct cu persoana pe numele căreia a fost deschis dosar penal.

Și așa ar exista o îndoială. Într-o periaodă de pandemie, nimeni nu poate dovedi științific faptul că victima X a fost infectată de inculpatul Y. Doar cu bănuieli, dosarul penal are valoare zero în instanță, iar cercetarea judecătorească se finalizează cu achitare.

Drept urmare, procurorii vor ajunge să dea clasări pe bandă rulantă.

  1. Cele mai multe dosare pentru zădărnicirea combaterii bolilor au fost deschise pe numele unor persoane care au venit din zone de risc (Italia, Franța, Germania, Spania, Israel, Belgia), dar care nu au fost testate pozitiv COVID-19. Acestea aveau obligația de a rămâne la domiciliu în izolare sau în carantină instituționalizată, e adevărat, dar ieșind din casă nu au răspândit virusul/boala pentru că nu erau infectate. Prin urmare, dosarul va primi clasare pentru că fapta pedepsită de Codul Penal nu există. Reamintim, legea spune că infracțiunea de zădărnicire a combaterii bolilor se pedepsește doar DACĂ a avut ca urmare răspândirea unei boli infectocontagioase.

Guvernul a decis înăsprirea amenzilor pentru persoanele care nu respectă măsurile de limitare a răspândirii coronavirusului – între 2.000 și 20.000 de lei pentru persoane fizice și între 10.000 și 70.000 de lei pentru persoane juridice. Așadar, o persoană care nu respectă perioada de izolare și iese afară DAR fără a transmite boala, va primi doar o amendă care poate ajunge până la 20.000 de lei. Valoarea amenzilor s-a dublat începând de vineri 27 martie 2020.

  1. În România au existat și cazuri de infectare din culpă cu COVID-19. Probabil cel mai cunoscut dintre aceste este cel al fostului ofițer MAI care a ascuns că a călătorit în Israel și a infectat peste 30 de medici și asistenți medicali angajați ai Spitalului ”Dimitrie Gerota” din București. Aici culpa este evidentă și a produs și consecințe.

Un alt caz cunoscut la nivel național este cel al pacientului 36 confirmat COVID-19, internat la Spitalul  ”Victor Babeș” din București. Acesta și-a scos masca de la gură și a început să scuipe asistenții și medicii cu intenția declarată de a-i îmbolnăvi și pe ei. Deocamdată nu au fost anunțate oficial cazuri de infectări cu coronavirus în rândul personalului medical din spitalul menționat, victime ale pacientului 36.

În concluzie, în condițiile legislației în vigoare, o persoană poate fi condamnată la închisoare pentru infracțiunea de zădărnicire a combaterii bolilor dacă se întrunesc cel puțin trei situații:

  1. să fi știut că are COVID-19,
  2. să nu fi respectat măsurile de izolare
  3. să fi îmbolnăvit cel puțin o altă persoană.

 

2 COMENTARII

  1. Infracțiunile se clasifică în mai multe categorii, între care ,,de pericol” şi ,,de rezultat”.Articolul de lege a fost conceput de ,,neprofesionisți”(habarnişti total dezinteresați), întrucât aceştia au avut în vedere în principal bolile cu transmitere sexuală,TBC şi altele asemenea. Cele supercontagioase si mult mai letale , cu evoluție în perioade foarte scurte (cu nivel de biosecuritate 3 şi mai ales 4 ) nu au fost avute în vedere (spre exemplu febra hemoragică Ebola,Lassa,Marburg sau Dengue nu au ajuns niciodata să pună probleme Europei şi României…).În schimb am avut antecedentul gripei Spaniole în Europa şi inclusiv incidente ale SARS respectiv MERS aici ! Asta’ înseamnă că aveau obligația sa prevadă şi cuprindă în lege (preventiv ) şi unul ori mai multe asemenea alineate, pentru astfel de scenarii-incidente (sau faceau o lege specială în acest sens).În primul rând trebuie reformulat(ă), pentru a deveni astfel fără echivoc o infracțiune de pericol şi nu una de rezultat în cazul acestor tipuri microbi… respectiv pandemii.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here