Radu Mazăre, fostul primar al Constanţei, a primit condamnare definitivă de 9 ani cu închisoare în dosarul retrocedărilor ilegale. Mazăre se află în Madagascar din decembrie 2017. Alături de fostul edil au mai fost condamnaţi Cristian Borcea 5 ani de închisoare, Nicuşor Constantinescu – 5 ani, Dragoş Săvulescu – 5 ani şi jumătate, notarul Aurel Jean Andrei – 2 ani cu suspendare.
Fostul primar al Constanţei, Radu Mazăre, a fost condamnat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 9 ani de închisoare cu executare. Sentinţa este definitivă, transmite Realitatea TV. Este vorba despre Dosarul retrocedărilor, din anul 2008, în care Mazăre şi o întreagă listă de funcţionari publici, printre care şi Nicuşor Constantinescu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, sunt acuzaţi de infracţiuni de corupţie, mai exact: abuz în serviciu în formă calificată, falsul intelectual, falsul în înscrisuri sub semnătură privată, uzul de fals, asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni. Cristian Borcea a primit 5 ani de închisoare cu executare, Nicuşor Constantinescu – 5 ani cu executare, Dragoş Săvulescu – 5 ani şi jumătate cu executare, notarul Aurel Jean Andrei – 2 ani cu suspendare (cu 4 ani termen de încercare). Procurorii DNA ceruseră o pedeapsă de 15 ani de închisoare cu executare pentru Radu Mazăre. El este în Madagascar din decembrie 2017. Mazăre se afla sub control judiciar şi a plecat din ţară fără să fie împiedicat de nimeni şi de nimic, iar Poliţia Constanţa a sesizat că lipseşte abia când el nu s-a mai prezentat la controlul săptămânal, la 30 decembrie 2017. Mazăre a transmis apoi că se va întoarce în România când justiţia va fi liberă. „Sunt o ţintă a statului paralel, iar atunci când în România va exista o justiţie reală, mă voi întoarce“, a afirmat Mazăre într-o scrisoare publică apărută în urma fugii sale în Madagascar.
Fostul primar al Constanţei, Radu Mazăre, a fost condamnat, în acest dosar, în iulie anul trecut, la patru ani de închisoare cu suspendare. El este acuzat, alături de alţi funcţionari, de atribuirea nelegală a unor terenuri, prejudiciul estimat de DNA ridicându-se la 114 milioane de euro. Decizia instanţei a venit după 9 ani de procese şi alte opt amânări consecutive de pronunţare a unei sentinţe. În acelaşi dosar a fost condamnat şi fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, el primind o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare. Alţi şapte funcţionari din cadrul Primăriei Constanţa au fost condamnaţi la câte trei ani de închisoare cu suspendare. Este vorba despre Constantin Racu, Ramona Daniela Dospinescu, Ion Marica, Cristian Talpău, Nora Alina Chircă, Georgică Giurgiucanu şi Emil Dragoş Săvulescu. Ceilalţi 24 de acuzaţi din acest dosar au fost achitaţi de Tribunalul Bucureşti. Între aceştia se numără şi Cristian Borcea.
„Adevărul“ a relatat că Radu Mazăre nu apare pe lista „Most Wanted” (persoane urmărite) de pe site-ul Poliţiei Române, listă pe care apar, printre alţii, Avraham Morgenstern, Elan Schwartzenberg, Gabriel Popoviciu, Attlia Marko. În acelaşi loc erau, până de curând, postate semnalmentele şi fotografiile Elenei Udrea şi ale Alinei Bica. Răspunzând solicitării reporterilor „Adevărul”, Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR), prin intermediul subcomisarului de poliţie Olga Menaev, ne-a transmis că „pagina Persoane Urmărite de pe site-ul de internet al Poliţiei Române nu este o bază de date, detaliile persoanelor care apar pe pagină au fost publicate în scopul de a se obţine informaţii în vederea depistării/localizării acestora, iar criteriile în baza cărora sunt selecţionate aceste persoane sunt stabilite prin dispoziţii interne care au caracter confidenţial.” În plus, susţin reprezentanţii IGPR, fostul primar al Constanţei a fost localizat pe teritoriul statului Madagascar, existând informaţii despre acest lucru, chiar înainte de a fi dat în urmărire. Totodată, poliţiştii spun că Radu Mazăre a fost dat în urmărire naţională la data de 10.01.2018, în baza mandatului de arestare preventivă emis de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar în urmărire internaţională la data de 11.01.2018. În luna iulie 2018, magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au stabilit ca mandatul de arestare în lipsă pentru Radu Mazăre să rămână definitiv întrucât, aşa cum se arată în motivare, fuga sa în Madagascar reprezintă o sfidare a ÎCCJ ce a creat un sentiment de slăbiciune a statului, în contextul în care există deja cazuri notorii similare. Istoricul dosarului Anchetatorii DNA arată că în perioada noiembrie 2002 – iulie 2005, membrii comisiei de aplicare a Legii 10/2001, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, cu ştiinţă, au soluţionat în mod defectuos o serie de cereri de restituire de terenuri, în scopul obţinerii de avantaje patrimoniale care s-au materializat în dobândirea de către ei sau de către persoane din anturajul lor a proprietăţii asupra unor mari suprafeţe de teren la care nu aveau dreptul. „Astfel, patrimoniul public a fost deposedat de mari suprafeţe de teren intravilan, în valoare de 114 milioane euro. (…) În mod legal, a fost revendicată suprafaţa de 309.549 mp, cei îndreptăţiţi beneficiind de restituiri şi atribuiri în suprafaţă cu puţin mai mare decât jumătate din cea revendicată, în vreme ce restituirile şi atribuirile ilegale au afectat terenuri cu o întindere de trei ori mai mare decât cea revendicată – aproape un milion de metri pătraţi”, susţin anchetatorii. Procurorii anticorupţie precizează că au fost restituite porţiuni de plajă şi faleză care, potrivit Constituţiei şi legilor în vigoare, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice, „adică nu pot ajunge sub nicio formă în proprietatea vreunei persoane fizice sau juridice”. Conform DNA, prin faptele săvârşite de cei 37 de inculpaţi în această cauză s-ar fi cauzat un prejudiciu în valoare de aproximativ 114 milioane euro, dintre care 77,77 milioane euro reprezintă prejudiciu în dauna statului şi 36,16 milioane euro – prejudiciu în dauna municipiului Constanţa. Cristian Borcea este acuzat că a prejudiciat statul român şi municipiul Constanţa cu aproximativ 28 de milioane de euro. Anchetatorii au stabilit că Borcea s-a asociat cu alţi doi învinuiţi din dosar, Georgică Giurgiucanu şi Emil Dragoş Săvulescu, în societatea comercială „Holiday Club Neptun” SA. Săvulescu şi Giurgiucanu ar fi intrat, ilegal, în posesia unor drepturi succesorale ce aparţineau unei persoane în vârstă – Ivonne Aline Buzescu-Movilă. Aceasta moştenise proprietăţi impresionante în Bucureşti şi Constanţa şi lăsase partea sa din moştenire Academiei Române, printr-un testament încheiat în primăvara anului 2001. Având complicitatea unui notar, cei doi au acţionat ca mandatari în numele acesteia şi au solicitat Primăriei Constanţa să intre în posesia unor suprafeţe de teren ce însumau 12.500.000 de metri pătraţi. Mai mult, ei au vândut succesiv drepturile succesorale unor cunoscuţi sau rude, la preţuri foarte mici. Cristian Borcea a cumpărat de la cei doi asociaţi, la preţuri modice, o cotă de 12,25% din drepturile succesorale, reprezentând 1.531.250 de metri pătraţi. Comisia de aplicare a Legii 10/2001 din Primăria Constanţa a luat act de „vânzările” şi „revânzările” de drepturi succesorale de care a fost deposedată Buzescu-Movilă, pe baza unor referate aprobate de primarul Mazăre. Procurorii mai arată că membrii comisiei de aplicare a Legii 10/2001 şi Radu Mazăre au emis înscrisuri în baza cărora s-au constituit nelegal drepturi de proprietate privată pentru 96 de terenuri intravilane din patrimoniul municipiului Constanţa şi din domeniul public al statului, ale căror preţuri au fost mult subevaluate. Conform calculelor făcute de procurori, raportând preţul plătit pentru drepturile succesorale cu preţul terenurilor cedate de Primăria Constanţa şi vândute ulterior, inculpaţii au obţinut profituri enorme. Spre exemplu, Cristian Borcea a fost împroprietărit cu 8.990 metri pătraţi în zona Mamaia Nord, teren pe care l-a vândut cu 449.541 de euro (50 euro/mp), faţă de cei 54 de euro (0,006 euro/mp) reprezentând suma investită. În total, Cristian Borcea a fost împroprietărit de Primăria Constanţa cu 29.000 de metri pătraţi.
sursa: adevarul.ro
