Comisia Europeană a publicat raportul MCV pentru România. Specialiștii spun că este cel mai dur din ultimii 10 ani. Raportul crititică măsurile luate de Guvern în domeniul Justiției și remarcă faptul că activitatea DNA a scăzut semnificativ. În timp ce rămâne cu lupa pe România, Comsia Europeană recomandă scoaterea Bulgariei de la monitorizare.

Raportul publicat astăzi face un bilanț al evoluției situației din luna noiembrie 2018 până în prezent.

”Evoluția situației în primele luni ale anului 2019 a fost o sursă de îngrijorări majore. Drept rezultat, Comisia a trebuit să informeze autoritățile din România în mai 2019 că, dacă nu vor avea loc ameliorări semnificative în scurt timp ori dacă alte măsuri negative vor fi adoptate, Comisia va adopta măsurile legale, nu înainte de a avea un dialog pe tema îngrijorărilor referitoare la statul de drept”, se arată în concluziile raportului MCV.

Raportul conține 12 recomandări, între care

*elaborarea unui sistem independent de numire a procurorilor șefi,

*adoptarea unor criterii obiective pentru ridicarea imunității astfel încât imunitatea parlamentară să nu mai fie utilizată pentru a evita anchete în dosare de corupție

*finalizarea procesului de reformare a Codurilor Penale.

Alte concluzii din MCV

• Comisia salută faptul că în iunie, guvernul României și-a exprimat dorința de a schimba abordarea și au fost făcute eforturi într-un nou mecansim de consultare și dialog cu sistemul judiciar. Comisia așteaptă de la autoritățile române competente să traducă aceste angajamente în legi concrete și alte măsuri.
• Pentru a face progrese este nevoie de pași tangibili, în plan legislativ și administrativ, pentru a pune în practică recomandările din acest raport. Instituțiile cheie din România trebuie să demonstreze împreună
  că sunt puternic angajate în respectarea independenței justiției și luptei anticorupție drept piloni importanți (…)
• Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluțiile prin intermediul MCV (Mecanismul de Cooperare și Verifiare). Comisia regretă că România nu a respectat recomandările făcute în noiembrie 2018, care erau în perfect acord cu poziția altor instituții UE. Aceste recomanări trebuie respectate dacă procesul de reformă va fi reluat și se vor va respecta concluziile MCV din raportul elaborat în ianuarie 2017.

CITEȘTE AICI RAPORTUL COMPLET

Viorica Dăncilă dă vina pe Iohannis

Premierul demis Viorica Dăncilă a declarat că raportul este discriminatoriu. Totodată, Dăncilă l-a acuzat pe președintele Klaus Iohannis. 

„Din păcate președintele se duce la Bruxelles și face declarații despre România și despre corupția din România, știind că aceste lucruri afectează MCV-ul.

În momentul în care vorbești despre justiție independetă trebuie tu să fii un model. Atâta timp cât președintele cere demisia șefului DIICOT, desființarea Secției Speciale, deci intervine în Justiție nu putem să vorbim despre independența Justiției”. a declarat Viorica Dăncilă.

„În momentul în care eşti membru al UE, şi ştiţi că sunt un pro-european convins, ai şi obligaţii, ai şi oportunităţi pe care trebuie să le respecţi. MCV este aplicat doar României şi Bulgariei, iar celelalte state membre nu au acest mecanism.

Ori se ia o decizie prin care se implementează acest mecanism la nivelul tuturor statelor membre, şi speram ca preşedintele României să ceară un tratament egal pentru toate statele membre, ori, dacă nu, se desfiinţează şi la nivelul Bulgariei şi României şi se aplică un altfel de monitorizare”, a mai afirmat Dăncilă.

Totodată, Viorica Dăncilă a subliniat că Guvernul pe care îl conduce nu a intervenit în justiţie şi şi-a manifestat convingerea că în viitorul raport MCV preşedintele Klaus Iohannis este cel care va fi sancţionat.

„După câte ştiu eu, activitatea Guvernului a fost una una bună. Noi nu am interferat în justiţie, nu am luat nicio măsură pe justiţie şi de fiecare dată am solicitat ca politicul să nu intervină în justiţie.

Nu am dat nicio ordonanţă de urgenţă pe justiţie şi aţi văzut că chiar am sancţionat atunci când cineva a intervenit în justiţie.

Eu cred că în următorul MCV preşedintele Iohannis va fi cel care va fi sancţionat, având în vedere că a solicitat demisia şefului DIICOT, desfiinţarea Secţiei speciale. Eu nu spun că aceste lucruri sunt bune sau nu sunt bune, dar eu cred că aceste lucruri trebuie realizate de cei care activează în justiţie, de magistraţi şi nu trebuie nici preşedintele României, nici premierul, nici altcineva să intervină în justiţie”

Ludovic Orban: Recomandările trebuie puse în aplicare

Premierul desemnat, Ludovic Orban, a declarat că România trebuie să scape de sub MCV.

„Trebuie făcută o analiză foarte serioasă a tuturor criticilor, obiecţiilor, solicitărilor şi recomandărilor din raportul pentru MCV.

Ele trebuie coroborate cu punctele de vedere exprimate de Comisia de la Veneţia şi trebuie adoptat un plan de acţiune pentru a pune în practică recomandările.

Poziţia noastră este foarte clară, limpede. Chiar există un proiect de hotărâre iniţiat de PNL în care am solicitat expertiză din partea Comisiei Europene şi a Comisiei de la Veneţia pentru elaborarea modificărilor la Codul penal, Codul de procedură penală şi la legile Justiţiei.

Trebuie să ţinem cont de punctele de vedere exprimate în cadrul MCV şi să punem în practică un plan de acţiune pentru a îndepărta toate aceste critici şi puncte de vedere formulate cu privire la Justiţia din România.

Secţia specială pentru anchetarea magistraţilor trebuie desfiinţată. PNL are un proiect de lege.”, a declarat liderul PNL.

Dan Barna: Raportul nu este surprinzător

Deputatul Dan Barna, preşedintele USR, a declarat că recomandările cuprinse în raportul MCV  nu reprezintă o surpriză.

„Nu e o surpriză şi este o provocare mare pentru următorul guvern al României. Într-adevăr, e foarte bine că am scăpat de guvernarea Dăncilă.

Am ajuns şi suntem, sper eu, la un timp foarte scurt până când acest Guvern va deveni istorie la propriu, dar efectele sunt unele foarte complexe şi va fi o provocare cum reparăm justiţia şi cum o respectăm.

De aceea, punctul 1, în capitolul 1 din propunerea noastră de acord politic, este exact respectarea şi conformarea cu observaţiile MCV pentru că, într-adevăr, lucrurile au mers din prost în mai prost de câţiva ani pe acest domeniu.

Comunicatul DNA cu privire la MCV

Direcția Națională Anticorupție (DNA) precizează, într-un comunicat remis în urma publicării raportului MCV, că nu-și poate desfășura rolul decât într-un cadru legislativ care garantează independența instituțiilor judiciare și eficiența combaterii corupției la nivel înalt.

Comunicatul integral al DNA:

Conducerea Direcției Naționale Anticorupție a luat la cunoștință de conținutul raportului MCV publicat de Comisia Europeană la data de 22 octombrie 2019.

Raportul remarcă faptul că, de la ultima evaluare ce a avut loc în noiembrie 2018, în pofida faptului că Direcția Națională Anticorupție și Înalta Curte de Casație și Justiție au continuat să investigheze și să sancționeze faptele de corupție la nivel înalt, demonstrând profesionalism în împrejurări foarte dificile, atacurile împotriva activității lor, modificările succesive aduse cadrului legislativ aplicabil și posibilitatea punerii la îndoială a autorității deciziilor definitive ridică probleme asupra sustenabilității rezultatelor în lupta împotriva corupției la nivel înalt.

Constatând că rezultatele activității în combaterea corupției la nivel înalt rămân solide, raportul remarcă însă semne că presiunea continuă la care au fost supuse instituțiile cheie în combaterea corupției, între care D.N.A., a avut un impact negativ. Un exemplu se referă la modificările aduse legilor justiției ce au inclus schimbări majore cu privire la cerințele de vechime, cu impact asupra capacității D.N.A. de a funcționa.

Documentul apreciază conducerea D.N.A. pentru faptul că a reușit cu succes să mențină activitatea instituției, dar observă că natura provizorie a numirilor interimare la vârful instituțiilor judiciare dă o notă de incertitudine și vulnerabilitate.

Referitor la cele sus menționate, D.N.A. își menține angajamentul ferm în continuarea activității de combatere a corupției la nivel înalt, cu imparțialitate și profesionalism.

Totodată, D.N.A. își exprimă convingerea că rolul său nu poate să fie desfășurat decât într-un context în care cadrul legislativ și de construcție instituțională garantează independența instituțiilor judiciare și eficiența combaterii corupției la nivel înalt.

Surse: G4Media.ro, Agerpres, Digi 24