Preşedintele Klaus Iohannis a răspuns în această dimineaţă lui Călin Popescu Tăriceanu, după ce acesta, împreună cu alţi patru senatori, i-au cerut să le demită pe preşedinta Înaltei Curţi, Livia Stanciu şi pe şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi. Iohannis îi explică şefului Senatului că nu are competenţa constituţională de a interveni în cazul unei astfel de solicitări. Cât priveşte cererea lui Tăriceanu de a susţine modificările la Codul penal, preşedintele susţine că refuză să de alăture uneui demers care ar duce la diminuarea capacităţii Justiţiei de a instrumenta dosarele penale, inclusiv cele de mare corupţie.
Preşedintele Iohannis îi răspunde lui Călin Popescu Tăriceanu în calitate de preşedinte al Senatului, deşi acesta a semnat scrisoarea prin care cere demiterea Liviei Stanciu şi a Codruţei Kovesi, din calitatea de simplu senator PLR.
„Referitor la solicitarea de înlăturare din funcţie a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precizez că Preşedintele României nu dispune de asemenea competenţe constituţionale sau legale. În plus, Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi al procurorilor nu prevede instituţia demiterii, ci pe cea a revocării, ca modalitate juridică de încetare a unei funcţii de conducere exercitate de un judecător sau de un procuror înainte de termenul pentru care a fost numit. Măsura revocării nu poate fi luată de către Preşedintele României. Aplicarea acestei sancţiuni se poate face numai după parcurgerea unei proceduri ale cărei etape sunt prevăzute de Legea nr. 303/2004”, se arată în răspunsul preşedintelui.
În privinţa demisiei celor două, preşedintele Iohannis îi transmite lui Tăriceanu că acesta este un „act unilateral de voinţă, care nu poate fi determinat sau influenţat de nicio autoritate publică, deci nici de către Preşedintele României”.
De asemenea, şeful statului îl informează pe Călin Popescu Tăriceanu că potrivit Constituţiei CSM este singura autoritate publică ce are competenta să se pronunte cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor.
„În conformitate cu prevederile Art. 97 alin.(1) din Legea nr.303/2004, orice persoană poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, încălcarea obligaţiilor profesionale în raporturile cu justiţiabilii ori săvârşirea de către aceştia a unor abateri disciplinare. Din această perspectivă, consider că, în măsura în care apreciaţi necesar, urmează să vă adresaţi direct Consiliului Superior al Magistraturii, întrucât Preşedintele României nu are atribuţia de a declanşa, în numele niciunei alte autorităţi sau persoane, un asemenea demers juridic”, subliniază preşedintele Iohannis.
Preşedintele Iohannis refuză şi să să se fie de acord cu modificările la Codul Penal şi de procedură Penală pregătite în Parlament.
„În ceea ce priveşte solicitarea de a mă alătura demersului Parlamentului de modificare a Codului de procedură penală, îmi menţin poziţia exprimată public, prin care mi-am manifestat opoziţia faţă de o eventuală modificare a acestor reglementări”, se arată în răspunsul prezidenţiale.
Despre cazul Marinca, femeia care a stat şase luni în arest preventiv fiind acuzată că a şantajat-o pe Livia Stanciu şi care ulterior a fost achitată, preşedintele susţine că o astfel de situaţie „particulară şi regretabilă” trebuie analizată de autoritatea judecătorească, cu prioritate la nivelul CSM
„Un caz particular, oricât de regretabil ar fi, nu poate constitui un motiv suficient şi rezonabil pentru modificarea legislaţiei penale. Pentru adoptarea sau modificarea unor legi este necesară o analiză aprofundată, inclusiv a impactului social şi juridic pe care astfel de noutăţi le-ar putea produce în viaţa societăţii. Codul penal şi Codul de procedură penală au intrat în vigoare relativ recent şi, din această perspectivă, aplicarea lor pe o durată atât de scurtă nu a permis crearea unei cazuistici suficiente care să inducă o justificare rezonabilă pentru modificarea acestora, separat de orice raţiuni sau interese politice. Refuzul meu de a mă ralia unui demers parlamentar de modificare a legislaţiei penale rămâne ferm, cu atât mai mult cu cât toate aceste modificări legislative par a urmări diminuarea capacităţii autorităţii judecătoreşti de instrumentare a dosarelor penale, inclusiv a celor de mare corupţie”, este poziţia exprimată de preşedintele Iohannis.
Călin Popescu Tăriceaunu în calitate de senator, nu de preşedinte al Senatului, alături de alţi patru colegi, i-au trimis preşedintelui Iohannis o scrisoare în care îi cer demiterea Liviei Stanciu şi a Codruţei Kovesi şi acceptarea unor modificări la Codul Penal şi de Procedură Penală.
sursa: gandul.info
