Prima lună de vară a acestui an a adus un record negativ în ceea ce privește incendiile, atât la general cât și cu privire la incendiile de vegetație.
Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM) trage un semnal de alarmă în acest sens și spune că numărul mare al incendiilor care au afectat vegetația a provocat și poluarea apei, solului sau aerului.
„Avântul piromanilor în a da foc la deșeuri, păduri și câmpuri este cu aproximativ 25% mai mare în acest an, decât anul trecut, în ciuda măsurilor luate în teren de autoritățile de ordine publică și de cele de control, iar acest lucru se reflectă în cifrele înregistrate, până în prezent, de Biroul de Sinteze și Rapoarte al ANPM, în privința incendiilor de vegetație care au provocat poluări, factorilor de mediu. Astfel, în primele șase luni ale anului, s-au înregistrat deja 60 de incendii, în timp ce pe tot parcursul lui 2023 au avut loc 82 de incidente de acest fel. Mai mult decât atât, doar în luna iunie au fost contabilizate 17 incendii, 10 din ele care au afectat vegetația, aceasta în timp ce pe tot parcursul anului trecut au avut loc doar 9 incendii de vegetație cu risc de poluare a aerului, solului sau apelor, care au fost înregistrate de noi în baza Ordinului 2579/2012”, a explicat Laurențiu Alexandru Păștinaru, președintele ANPM.
Potrivit statisticilor ANPM, de la 1 ianuarie până la 17 iulie 2024 au fost 21 de incendii de vegetație care au afectat printre altele și Delta Văcărești de două ori, Parcul Național Comana din Giurgiu, zonele Valea Ucea Mare și Dumbrava Vadului din Brașov, dar și ocoalele silvice Lacu Sărat și Brănești din Brăila și Ilfov.
De asemenea, județul Dâmbovița continuă să fie printre lideri, în privința arderilor de deșeuri și de vegetație, ca și în anii precedenți.
„Așa cum s-a întâmplat în majoritatea cazurilor, în ultimii ani, vinovații nu sunt prinși și, probabil, unii nici măcar nu își dau seama ce dazastre provoacă doar aruncând pe geamul mașinii o tigară nestinsă. Iar cei care au de suferit sunt oamenii din zonele în care focurile fac ravagii, cei care intervin pentru a opri flăcările și mediul, în toate formele lui. În astfel de cazuri degeaba avem amenzi de speriat și obligații legale privind ecologizarea zonelor afectate, pentru că, în fapt, nimeni nu răspunde”, subliniază Președintele ANPM.
Redăm mai jos continuarea comunicatului remis de ANPM pe acest subiect:
Conform OUG nr.195/2005 privind protecția mediului, arderea miriștilor, stufului, tufărișurilor, litierei pădurii și vegetației ierboase constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 7.500 de lei, la 15.000 de lei, pentru persoane fizice și de la 50.000 de lei și până la 100.000 de lei, pentru persoane juridice. Mai mult decât atât, în cazul în care aceste suprafețe se află în arii protejate sau pe terenuri supuse refacerii ecologice, arderile constituie infracțiuni și se sancționează penal.
IATĂ 5 MOTIVE PENTRU CARE ARDERILE DE VEGETAȚIE TREBUIE EVITATE!
1. Arderea miriștii provoacă reducerea recoltelor culturilor agricole cu 25-35% și ;
2. Două elemente de importanță majoră în circuitul biochimic – carbonul și azotul – se pierd total prin ardere;
3. Fumul rezultat în urma arderii vegetației uscate se ridică în atmosferă până la circa 25 de kilometri și se poate răspândi pe distanțe foarte mari. În aceste condiții pot c rește chiar și de 20 de ori cantitățile de pulberi în suspensie din aer și particulele de funingine PM 2,5. Toate acestea pot avea efect direct în creșterea incidenței bolilor respiratorii și a crizelor acute de astm;
4. Eliberează cantități foarte mari de dioxid de carbon și alte gaze cu efect de seră, care sunt unele din principalele cauze ale apariției ploii acide;
5. Animalele și păsările din perimetrele respective sunt ucise de astfel de incendii.
