Procurorii spun, în rechizitoriul cu propunere de arestare a membrilor clanului Ghenosu, că aceștia au insistat în menținerea și valorizarea unei faime negative locale menite să impună o stare de teamă continuă, dar și să creeze o aparență de intangibilitate, indiferent de faptele comise.
„Analizându-se actele de urmărire penală și faptele cercetate prin prisma rezonanţei sociale, (…) se poate concluziona că, sub aspectul unui pericol social concret, infracţiunile subzistă în sensul conturării în speţa dedusă cercetării, existând probe din care rezultă că inculpații se fac vinovați de săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina acestora (…) existând totodată probe certe că lăsarea inculpaților în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Existența pericolului concret rezultă din pericolul social extrem de grav al infracțiunilor cercetate, constituirea unei structuri de criminalitate organizată, având drept scop comiterea de infracțiuni grave, cum ar fi tentativă de omor, distrugere, șantaj, lipsire de libertate în mod ilegal, trafic de persoane și proxenetism, de reacţia publică la comiterea unor astfel de fapte, de posibilitatea comiterii chiar a unor fapte asemănătoare de către alte persoane, în lipsa unei reacţii corespunzătoare faţă de cei bănuiţi ca autori ai unor astfel de infracţiuni grave contra vieții, libertăţii şi demnităţii umane”, se arată în referatul procurorilor DIICOT, citat de agenţia Mediafax.
De asemenea, sursa citată mai precizează că membrii clanului fac parte dintr-o grupare care a acționat într-o perioadă îndelungată de timp, pentru a comite mai multe infracțiuni ce le-ar fi generat venituri ilegale impresionante.
„Maniera în care aceștia s-au constituit și au acţionat conturează o ierarhizare clară a grupării criminale organizate, cu un mod de operare susţinut, aceştia denotând persistență infracţională și insistență în valorizarea unei faime negative locale menită să impună o stare teamă continuă populației și să creeze o aparență de intangibilitate din punct de vedere al aplicării legii, indiferent de natura și gravitatea faptelor comise. Nu este deloc lipsit de relevanță, că liderul grupului, Ghinea Florin-Nicolae, fost Pârjol, zis „Ghenosu”, imediat după eliberarea sa din penitenciar, și-a reluat activitățile infracționale, reconstituindu-și gruparea de criminalitate organizată, repoziționându-se în cadrul lumii interlope ca un pol de putere locală, având aceleași preocupări, bazate pe comiterea de fapte penale, în vederea obținerii de venituri rapide, ilicite, fără muncă, impunând teroarea chiar în rândul altor persoane certate cu legea. (…să nu-l scot și la plată vreo trei patru mii de euro, că am ieșit de la pârnaie și nu am bani să-mi iau o pereche de adidași…)”, se mai arată documentul procurorilor DIICOT.
Potrivit sursei citate, probele din dosar arată că liderul grupării dorea „cu orice preț câștigarea supremației totale în zona sa”, motiv pentru care lansa amenințări cu violența asupra eventualilor rivali.
Totodată, în referat este prezentat modul în care Ghenosu îi predă fiului său „adevărate lecții de comitere a infracțiunilor”: ”nu ești capabil să-ți găsești o femeie pe internet, să o trimiți ca să-ți facă bani, toți proștii, toți fraierii, toți ăia de la Târgoviște face, tu nu faci …”, ”pune mâna, găsește-ți o femeie, trimite-ți-o la produs frate, trimite-o acolo, trimite-o acolo să-ți facă bani să ai de buzunar, să ai bani să-ți iei o mașină, să ai bani să-ți iei o haină”, mai reiese din documentul DIICOT.
„În prezent Ghinea Florin-Nicolae, fost Pârjol, zis „Ghenosu” se sustrage urmăririi penale. Așadar, apreciem faptul că măsura arestării preventive este necesară şi proporţională faţă de natura şi gravitatea deosebită a faptelor pentru care inculpații sunt cercetați (…), existând riscul real ca inculpații lăsați în libertate să continue activitatea infracţională, prin comiterea de fapte similare. Privarea de libertate a inculpaților apare astfel a fi necesară, pentru înlăturarea stării de pericol real ce s-ar crea pentru ordinea publică”, spune DIICOT.
Departamentul Intern de Control al IGPR face verificări privind dispariția lui Florin Pârjol, liderul clanului Ghenosu, vizat de operațiunea Ziua Z. Acesta nu a fost găsit la domiciliu atunci când s-au efectuat perchezițiile.
În urma operațiunii demarată, miercuri, de DIICOT și Poliția Română, în care sunt vizat peste 200 de persoane, procurorii au dispus 102 măsuri preventive, 80 de persoane fiind reținute. În cazul liderului clanului Ghenosu și a altei persoane procurorii au cerut arestarea în lipsă.
Anchetatorii au ridicat de la percheziții: 19500 de euro, 34655 de lei, 6 autoturisme, 21 de laptopuri, 2 tablete și 70 de smartphone-uri, au precizat surse judiciare.
Peste 240 de percheziţii au avut loc, miercuri, în 28 de judeţe în cadrul unei operaţiuni de amploare a procurorilor DIICOT, verificările vizând, printre altele, reţele de proxenetism, trafic de droguri şi criminalitate informatică.
Potrivit DIICOT, acţiunea este rezultatul investigaţiilor derulate în 20 de dosare instrumentate de către 14 structuri teritoriale ale DIICOT şi Structura Centrală, ce vizează „destructurarea mai multor grupări infracționale implicate în majoritatea formelor de criminalitate organizată ce intră în competența direcției, respectiv trafic de droguri de risc şi de mare risc, trafic de persoane, criminalitate informatică, evaziune fiscală, contrabandă precum şi infractiuni cu violenţă, santaj, lipsire de libertate in mod ilegal si tentativă de omor”.
sursa: stiripesurse.ro
