Proiectul de lege pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Sechestrate a fost respins, marţi, de Senat, fiind înregistrate 66 de voturi „pentru”, 6 abţineri şi 36 de voturi „împotrivă”.

Proiectul de lege a fost respins după ce numărul voturilor favorabile înregistrate a fost insuficient pentru adoptarea unei legi cu caracter organic. Pentru aprobare, proiectul de lege ar fi trebuit să fie votat de minimum 84 de senatori.

Dintre cei 85 de senatori care şi-au întregistrat prezenţa la şedinţa de plen a Senatului de marţi, 66 au votat în favoarea proiectului de lege, 36 au votat „împotrivă”, iar 6 s-au abţinut.

Senatul este prima Cameră sesizată cu acest proiect de lege.

Proiectul de lege prevede că Agenţia facilitează urmărirea şi identificarea bunurilor provenite din săvârşirea de infracţiuni şi a altor bunuri având legătură cu infracţiunile şi care ar putea face obiectul unei dispoziţii de indisponibilizare, sechestru sau confiscare emise de o autoritate judiciară competentă în cursul unor proceduri penale. De asemenea, administrează, în unele cazuri, bunurile mobile sechestrate în cadrul procesului penal, valorifică bunurile mobile sechestrate în cadrul procesului penal, gestionează sistemul informatic naţional integrat de evidenţă a creanţelor provenite din infracţiuni.

De asemenea, se stipulează că agenţia gestionează şi ţine evidenţa sumelor de bani care fac obiectul sechestrului, a sumelor de bani rezultate din valorificarea bunurilor perisabile, a sumelor de bani rezultate din cazurile speciale de valorificare a bunurilor mobile sechestrate, precum şi a sumelor de bani datorate cu orice titlu suspectului, inculpatului ori părţii responsabile civilmente, care fac obiectul popririi.

Senatul a respins, marţi, proiectul după ce ministrul Justiţiei a venit, luni, personal, la Senat pentru a discuta cu senatorii din cadrul grupului parlamentar social-democrat.

Ministrul preciza că proiectul privind înființarea unei agenții specializate în recuperarea prejudiciilor provenite din infracțiuni va fi un instrument la îndemâna judecătorilor și procurorilor pentru a contribui la o valorificare mai bună a bunurilor sechestrate sau aflate în diverse forme de procedură penală, „nu numai la valorificarea dar și la gestionarea și la evidențierea lor”, iar agenția ar putea deveni funcțională la sfârșitul acestui an.

„Am continuat astăzi (luni — n.r.) seria discuțiilor cu grupurile parlamentare pe marginea acestui proiect de lege, în speranța unui vot favorabil mâine (marți — n.r.). Am încercat să explic grupului PSD principiile acestei legi și am primit destul de multe întrebări referitoare la textul propus. Sper că am răspuns tuturor întrebărilor și sper ca mâine să am un vot favorabil din partea grupului PSD. Pentru că e un text care încearcă să aducă puțină rigoare în ceea ce se întâmplă în momentul de față, cu recuperarea bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni”, a precizat Cazanciuc.

El a adăugat că proiectul respectă cele mai bune practici din Europa, este un acord pe o directivă europeană și „vine” ca un instrument la îndemâna judecătorilor și a procurorilor pentru a contribui la o valorificare mai bună a bunurilor sechestrate sau aflate în diverse forme de procedură penală.

„Din păcate, în momentul de față nu putem spune, spre exemplu, câți bani sunt blocați în diverse proceduri penale, pentru că nu avem o evidență la nivel național. (…) Din perspectiva mea, un termen rezonabil (de înființare a agenției — n.r.) ar fi sfârșitul acestui an. Am discutat deja cu președintele Camerei Deputaților și l-am rugat, în situația în care vom primi mâine un vot favorabil, să mergem într-o procedură accelerată”, a susținut ministrul Justiției.

Întrebat dacă la votul de marți, din Senat, contează și pe susținerea senatorilor liberali, ministrul a răspuns afirmativ.

„Vor analiza (liberalii — n.r.) în cadrul forurilor partidului și sper la un vot pozitiv mâine”, a spus Cazanciuc.

Cât privește posibilitatea ca prin promovarea acestui act normativ să fie afectat dreptul de proprietate, Cazanciuc a menționat că agenția nu vine cu proceduri noi, „ci încearcă să vină doar cu o expertiză, să-i sprijine pe cei care în baza Codului de procedură penală pot lua asemenea decizii”.

Referitor la amânările repetate ale proiectului de lege, Robert Cazanciuc a afirmat că sunt normale aceste dezbateri, întrucât este vorba de o lege nouă.

„S-a dovedit că asumarea răspunderii, spre exemplu pe Codurile penale, a dus la foarte multe lucruri care nu sunt clare. De aceea, Curtea Constituțională sancționează în mod constant anumite lucruri. Dacă la vremea respectivă ar fi fost dezbateri în jurul lor, poate anumite decizii erau evitate. Este în interesul tuturor să dezbatem fiecare text, fiecare articol, în așa fel încât în aplicare să nu fie greșeli de interpretare. Una din marile probleme la nivelul sistemului judiciar în momentul de față este practica neunitară, care vine de foarte multe ori și pentru că textele nu sunt destul de clare. Interesul nostru este să facem un text cât mai clar, cât mai ușor de aplicat”, a explicat ministrul.

Întrebat de ce s-a renunțat la criteriul inițial ca cei care fac parte din agenție să nu fi făcut niciodată parte din partidele politice, Cazanciuc a spus că din această structură vor face parte în principal magistrați, care oricum au aceste garanții, „nu au dreptul să facă parte dintr-o structură politică”.

„Din perspectiva noastră, în această structură vor fi în principal magistrați care, oricum, au aceste garanții, nu au dreptul să facă parte dintr-o structură politică. E o formă de garanție pe care noi am înțeles la vremea respectivă să o avem în proiectul textului de lege. (…) Cred că sunt suficient de alte multe garanții pentru a nu fi niciun fel de interferențe”, a subliniat ministrul.

Săptămâna trecută, grupurile parlamentare au avut întâlniri pe această temă cu inițiatorul — ministrul Justiției, Robert Cazanciuc.

sursa: rtv.net