ev

evARACIP a publicat un raport îngrijorător privind starea calităţii în sistemul de învăţământ preuniversitar public din mediul rural. Conform studiului, în şcolile de la sat, copiii duc o lipsă acută de calculatoare, laboratoare şi biblioteci. Foarte mulţi dintre ei abandonează timpuriu şcoala din cauza sărăciei. 

În mediul rural, numărul de elevi pentru fiecare colectiv este de 17-18, cu o medie de aproape 13 elevi pentru fiecare cadru didactic. Din păcate, rata de abandon şcolar este superioară mediei naţionale, două treimi dintre şcoli fiind afectate de acest fenomen.

Ca subsistem social, sistemul de învăţământ se află în continuă interacţiune cu sistemele economic, politic şi alte componente ale sistemului social. Schimbările produse în sfera demografică, economică, dar mai ales evoluţia contextului social şi-au pus amprenta şi asupra evoluţiei din ultimii ani a sistemului de învăţământ, inclusiv asupra evoluţiei şi distribuţiei reţelei de învăţământ. Evoluţia demografică negativă, ca urmare a scăderii natalităţii şi a migraţiei externe a populaţiei, a condus la modificări importante în reţeaua şcolară, dar problemele cu impactul cel mai puternic sunt legate de discrepanţele de natură socio-economică. Dintre acestea amintim:

  • dificultăţi în organizare şi costuri ridicate pentru asigurarea învăţământului rural încondiţiile geo-economice ale zonei, învăţământul rural fiind confruntat cu zone izolate, probleme de acces, lipsa infrastructurii locale sau a utilităţilor, dificultăţi întâmpinate cu deosebire în organizarea unităţilor de învăţământ preşcolar şi primar
  • acccesul dificil către unitatea de învăţământ (din localitatea de domiciliu), pentru continuarea studiilor începând cu învăţământul gimnazial, fac ca multe unităţi din mediul rural să fie frecventate de de copii din localităţile vecine, această situaţie afectând, mai ales, unităţile de învăţământ liceal şi profesional
  • diferenţele de densitate între populaţia din mediul urban (mai ridicat) şi cea din mediul rural (mult mai scăzută) determină, pe de o parte, supraaglomerarea şcolilor din mediul urban (multe dintre ele fiind nevoite să funcţioneze în două schimburi) şi pe de altă parte, creşterea costurilor de şcolarizare din rural pentru unităţile care funcţionează cu puţini copii pe clasă sau în regim de clase simultane

Introducerea clasei pregătitoare în cadrul învăţământului primar, prelungirea învăţământului obligatoriu de la opt la 10 ani/ 11 ani, schimbările din învăţământul profesional prin desfiinţarea începând cu 2009-2010 a SAM şi introducerea treptată a şcolilor profesionale începând cu anul şcolar 2012-2013, reorganizarea reţelei şcolare pe unităţi cu personalitate juridică şi structuri au condus la modificări însemnate în structura învăţământului preuniversitar din ultimii ani, în general, şi a celui din mediul rural, în special.

Introducerea clasei pregătitoare în învăţământul primar a implicat o clasă suplimentară pe nivelul de învăţământ ca punte de legătură între grădiniţă şi şcoală, dar a contribuit şi la coborârea vârstei de debut în învăţământul de bază la 6 ani, având ca efect diminuarea, începând cu anul şcolar 2012-2013, a efectivelor şcolare din grădiniţă şi creşterea corespunzătoare a efectivelor şcolare din învăţământul primar.

Prelungirea duratei învăţământului obligatoriu cu doi ani după finalizarea învăţământului secundar inferior (gimnaziu), elevii parcurgând astfel şi ciclul inferior al liceului s-a resimţit în efectivele şcolare din liceu şi chiar şi în învăţământul profesional, după reintroducerea acestei forme de învăţământ.

Sursa: www.romaniatv.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here