Procurorul General al României transmite, prin intermediul unui comunicat de presă, o solicitare care ar putea dinamita întreg Parlamentul României.
Potrivit lui Tiberiu Nițu, au fost depuse, în luna martie, o serie de propuneri în vederea modificării legii care reglementează statutul deputaților și senatorilor și care vizează eliminarea imunității parlamentare.
”Biroul de informare publică şi relaţii cu presa din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este împuternicit să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele:
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, domnul Tiberiu-Mihail Niţu, consideră că este necesară modificarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor şi a Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială. În acest sens, Ministerul Public a formulat, în septembrie 2014, o serie de propuneri Guvernului României, iar în martie 2015, Camerei Deputaţilor.
Propunerile Ministerului Public au în vedere asigurarea celerităţii acelor proceduri parlamentare care influenţează cursul procedurilor judiciare, precum şi stricta delimitare a întinderii atribuţiilor autorităţii legislative în cadrul aceloraşi proceduri, în sensul că evaluarea probelor şi a oricăror aspecte privind oportunitatea măsurilor este atributul exclusiv al organelor judiciare.
Conducerea Ministerului Public apreciază că modificările solicitate se impun în condiţiile în care, în cursul acestui an, două anchete penale au fost împiedicate prin respingerea solicitărilor procurorilor privind ridicarea imunităţii parlamentare.”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Public.
Imunitatea parlamentarilor este reglementată de articolul 72 din Constituția României.
”(1) Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
(2) Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3) În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri”, se arată în Constituție.
Sursa: www.psnews.ro
