Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, prezintă raportul privind evaluarea procurorului general, Augustin Lazăr.

Procedura seamănă cu celebra preznetare făcută de Tudorel Toader în cazul fostei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi. De altfel, evaluarea cuprinde 20 de puncte, cum a fost şi la evaluarea lui Kovesi. 

Principalele declarații ale lui Tudorel Toader:

*Declanșarea procedurii de evaluare a procurorului general: am anunțat-o public în august vizavi de desecretizarea protocolului din 2009

*Subliniez că din 2017 până în august 2018 am înregistrat în activitatea procurorului general evoluții pe care le consider de natură a declanșa procedura de evaluare.

*Nu neapărat din motive de simetrie, dar evaluarea cuprinde exact 20 de puncte, câte au fost și la evaluarea șefei DNA. Puteam să adaug mai multe, dar probabil vor fi suficiente și acestea. Iată cele 20 de puncte:

1. PG (procurorul general) a susținut vehement și în repetate rânduri lipsa unui temei legal pentru evaluarea șefei DNA. A avansat ideea unui conflict între procurori și ministrul Justiției pentru a împiedica evaluarea șefei DNA. De ce spun asta? PG nu a dispus nici o măsură de verificare a celor apărute în spaiul public, nu a făcut nici un demers pentru a afla temeiul legal al evaluării șefei DNA. Oare de ce PG se împotrivea evaluării șefei DNA? Tind să cred că voia să preîntâmpine o eventuală evaluare a sa.

2. În dosarul de candidatură a lui Lazăr nu s-a găsit nici un document privind calificatul ”foarte bine”, lipsea o piesă din dosarul lui. Apare evident faptul că președintele republicii nu a verificat, deși avea obligația, legalitatea dosarului de candidatură. Nu putem trage concluzia de ce Ministrul Justiției a transmis dosarul de candidatură fără să existe calificativul. Nu credem că are legătură cu unul dintre documentele din dosarul de candidatură, în care apare o rezoluție de clasare emisă de procurorul Lazăr referitoare la președintele României în funcție.

3. Faptele reținute șefei DNA sunt imputabile procurorului general, care îi este ierarhic superior. Sunt enumerate foarte multe situații în care PG cu siguranță a luat act de abateri în activitate DNA, dar nu a luat nici o măsură, nu a făcut absolut nimic. Nu numai că nu a verificat nimic, dar prin declarații publice a aprobat activitatea DNA. Este evident necesar să verifici dacă cele apărute public sunt adevărate

4. Ignorarea situațiilor de criză, încercarea de minimizare a deficiențelor printr-un discurs pulbic care a încercat acreditarea altei situații decât cea din realitate. Un exemplu: multe cauze sunt soluționate după prescripție, fapte deosebit de grave. Alt exemplu: trei conflicte juridice de natură constituțională generate de PG.

5. Inspecția Judiciară a făcut un raport privind activitatea managerială la DNA. Raportul a ajuns la secția procurori CSM, se raporta la deficiențe manageriale. Secția de procurori cu majoritate de voturi îl aprobă după ce extrage pasaje din raport, IJ a făcut plângere la Curtea de Apel care a spus că e inadmisibil. PG ne spune să avem încredere în secția de procurori a CSM

6. Discursuri publice cu caracter eminamente politic ale PG. Acuzații la adresa puterii legislative și executive. Fac trimitere la comisia privind alegerile prezidențiale. PG a spus că a fost ”un act de hărțuire din partea Parlamentului”, CCR spune în alt fel.

7. Practicarea unor compartamente contrare obligațiilor constituționale și legale. Sintagma ”niște inculpați de rang înalt”. Există țări care inculpă penal caracterizarea cuiva drept ”condamnat”, chiar dacă fusese condamnat, pentru a nu-i răscoli trecutul

8. Abdicarea de la dispozițiile constituționale.

9. Contestarea deciziilor CCR

10. Neîndeplinirea obiectivelor asumate prin proiectul de management. Scria în proiect că vom lua toate măsurile pentru reducerea delegărilor pe funcții de conducere.

11. Neîndeplinirea altor obiective asumate prin proiectul de management

12. Neîndeplinirea obligațiilor legale în privința politicii penale.

13. Contestarea legilor de modificare a legilor justiției ulterior controlului de constituționalitate. Vă dau exemplul secției speciale

14. Critica hotărârilor judecătorești și a judecătorilor. Ce face PG? Află că un judecător declară un protocol secret drept ilegal, îl critică și îi face sesizare la Inspecția Judiciară

15. Dublă măsură

16. Pe 10 august 2018, protestul din Piața Victoriei, se deschide un dosar. Dosarul e la Tribunal, apoi la Parchetul general. Exista un ordin al PG care spunea că dacă ai dus dosar la Înalta Curte nu poți duce și procurorul la Înalta Curte. Mai târziu și-a anulat propriul ordin. Putem spune că a fost întâmplare, sigur, și eu spun la fel.

17. Încălcarea legii prin semnarea unor protocoale, crearea premiselor pentru o justiție paralelă.

18. Simplul fapt de ascundere a adevărului despre încheierea protocoalelor.

19. Tot legat de protocoale: inadvertența din discursul public. A spus că nu există, nu am făcut asemenea inginerii. Pe 20 martie 2018 a trimis protocolul din 2009, cel tocmai ”abrogat”, și nu a spus nimic despre cel în vigoare

20. Concluzia generală este a necesității de revenire la normalitate. Normalitatea înseamnă cunoașterea și respectarea competențelor legale și constituționale și o interpretare a legii în baza principiului loialității constituționale

Sursa: G4Media

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here