Valoarea şpăgilor şi a prejudiciilor din cele mai mari 11 dosare de corupţie din perioada recentă se ridică la aproximativ 306 milioane de euro, conform procurorilor DNA. Cu aceşti bani, statul român ar fi putut să construiască zeci de kilometri de autostradă sau să plătească peste 1 milion de salarii de medici rezidenţi sau de învăţători. Ar fi putut să-i asigure salariul preşedintelui României pentru 16.754 ani, iar al guvernatorului Băncii Naţionale pentru doar 2.096 ani.

Cele mai răsunătoare dosare ale procurorilor anticorupţie din perioada recentă dezvăluie şpăgi şi prejudicii provocate statului român care se ridică la aproximativ 306 milioane euro. Din aceşti bani, peste 778.000 de români ar fi putut să încaseze salariul mediu net pe economie, într-o lună.Gândul a calculat estimativ ce ar fi putut face statul cu aceşti bani: ar fi putut construi 80 de kilometri de autostradă la câmpie, ar fi putut plăti 1,39 milioane de salarii lunare de medic rezident sau 1,13 milioane salarii de învăţător sau 900.000 de salarii lunare de profesor cu vechime.

De asemenea, statul român ar fi putut să asigure relativa eternitate a salariului lunar pentru preşedintele Klaus Iohannis şi succesorii săi în funcţie sau ar fi putut să asigure salariul guvernatorului Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, şi pe al succesorilor săi, pentru mai bine de 2 milenii de acum încolo.

306 milioane de euro din corupţia recent descoperită

Nota de plată a celor mai răsunătoare dosare de corupţie făcute publice de DNA se ridică la 306 milioane de euro, cu aproximaţie.

Comisionul de 20% perceput de Marian Vanghelie, primarul sectorului 5 al Capitalei, din contractele atribuite de primărie, în valoare de aproximativ 450 milioane de euro, se ridică la 90 de milioane de euro. Procurorii DNA nu au individualizat această sumă ca mită primită de Vanghelie, însă au descris modul de operare al primarului şi au publicat valoarea totală a contractelor publice afectate.

În dosarul Microsoft, procurorii DNA vorbesc despre un fond de 20 de milioane de dolari(aproximativ 18 milioane de euro în prezent), creat de reprezentanţii firmei Fujitsu Siemens pentru mituirea guvernanţilor români, cu scopul de a asigura achiziţionarea de licenţe Microsoft la preţuri şi în condiţii neavantajoase pentru stat.

În acelaşi dosar, fostul ministru PDL al Comunicaţiilor, Gabriel Sandu, este acuzat că a primit o mită de 2,2 milioane de euro, iar Gheorghe Ştefan, fostul primar PDL de la Piatra Neamţ, apropiatul Elenei Udrea, ar fi primit o mită de 4 milioane de euro. Tot în această afacere, 10 milioane de euro şpagă ar fi ajuns la omul de afaceri Nicolae Dumitru (Niro), care să îi mituiască la rândul lui pe Dorin Cocoş şi pe senatorul PSD Şerban Mihăilescu. Tot în dosarul Microsoft, Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea, este acuzat că a primit o mită de 9 milioane de euro.

Dorin Cocoş este acuzat de asemenea de o şpagă de 10 milioane de euro în dosarul ANRP-Bica 2, bani pe care i-ar fi primit pentru a-şi impune influenţa asupra comisiei din Autoritatea Naţională de Restituire a Proprietăţilor şi asupra Alinei Bica, fostă şefă a DIICOT şi fostă membră a acestei comisii.

De altfel, în dosarele deschise de procurorii DNA la ANRP se înregistrează cele mai mari prejudicii provocate statului român. În dosarul Bica 1, în care fosta şefă a DIICOT este acuzată de abuz în serviciu, prejudiciul constatat de procurori este de 62,5 milioane de euro, reieşit din supraevaluarea valorilor terenurilor care trebuiau restituite, sumă din care Ministerul Finanţelor cere 61,7 milioane euro.

Într-un alt dosar care implică ANRP şi pe fostul şef al Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), Horia Georgescu, fost membru şi el al Comisiei de despăgubiri, prejudiciul constatat de DNA se ridică la 85 de milioane de euro, reieşit de asemenea din supraevaluarea valorii terenurilor de către experţii evaluatori.

Într-un alt dosar de la ANRP, fostul vicepreşedinte al instituţiei, Cătălin Dumitru, este acuzat de o şpagă de 1 milion de euro, pentru rezolvarea unui dosar de restituire.

Elena Udrea este acuzată de procurorii DNA de şpăgi care însumează 1,1 milioane euro, pe vremea când aceasta era ministru PDL al Dezvoltării şi Turismului, bani reieşiţi din comisionarea cu 10% a unor contracte atribuite de minister, pentru construcţia unor pârtii de schi. Din această sumă, procurorii susţin că o geantă neagră de voiaj cu 900.000 de euro în ea ar fi ajuns chiar în biroul Elenei Udrea, prin intermediul fostului secretar general al ministerului, Gheorghe Nastasia.

Fostul ministru de Finanţe Darius Vâlcov a produs şi el 2 milioane de euro din abuz în serviciu, comisionând contractele pe care primăria Slatina le atribuia unor firme, în timpul mandatului său de primar PDL. Aceşti bani sunt puşi în legătură de către procurori cu cele peste 100 de tablouri ascunse de apropiaţii lui Vâlcov.

Nu în ultimul rând, primarul suspendat al Constanţei, Radu Mazăre (PSD) este şi el acuzat de o mită totală de 9 milioane de euro, percepută pentru atribuirea contractului de salubrizare a oraşului Constanţa şi pentru punerea la dispoziţie a unor terenuri pentru anumiţi investitori în mall-uri. Mazăre a mai provocat şi un prejudiciu de 4 milioane de euro, prin subevaluarea de către primărie a unor terenuri din Mamaia şi Constanţa, spun procurorii DNA într-un alt dosar pe numele lui Mazăre.

Ce faci cu 306 milioane euro: 80 kilometri de autostradă sau 1,39 milioane de salarii lunare de medici rezidenţi

Cu banii rulaţi în reţelele de corupţie ale demnitarilor români urmăriţi penal de DNA şi cu cei din prejudiciile provocate, statul român ar fi putut face multe.

Conform standardelor de cost de la Ministerul Transporturilor, ar fi putut construi 80 de kilometri de autostradă la câmpie (3,8 milioane euro/km) sau 62 de kilometri de autostradă la deal (4,9 milioane euro/km) sau doar 50 de kilometri de autostradă la munte (6,1 milioane euro/km). Mai pesimist şi mai permisiv cu costurile, ministrul Transporturilor Ioan Rus ar fi construit doar 27 de kilometri de autostradă din cei 1.300 km promişi în Master Planul realizat de el, din care reiese un cost mediu al kilometrului de autostradă de 11 milioane de euro.

Cu aceşti bani, România ar fi putut plăti 778.625 de români cu salariul mediu net pe economie, care se ridica în luna februarie la 1.731 lei (aproximativ 393 euro). Sau ar fi putut plăti 1.390.909 salarii lunare de medic rezident, care se ridică la suma de 975 lei pe lună (220 euro). Ar fi putut alege să plătească 1.133.333 de învăţători cu un salariu lunar, care se ridică la aproximativ 1.200 de lei pe lună (270 de euro). Pentru profesorii din preuniversitar care au o vechime medie în muncă, aceşti bani ar fi însemnat 900.000 de salarii lunare, raportat la un câştig salarial de 1.500 de lei pe lună (340 euro).

Dacă ar fi dat frâu liber fanteziilor de economisire, cu banii rezultaţi din aceste dosare de corupţie, statul român ar fi putut perpetua pentru o relativă eternitate plata salariului preşedintelui României: 16.754 de ani, la un salariu lunar de 6.700 de lei cât are preşedintele Klaus Iohannis. Cu aceşti bani, conducerea Băncii Naţionale a României ar fi fost remunerată timp de 2.096 ani, dacă salariul lunar de peste 12.000 de euro al guvernatorului Mugur Isărescu ar rămâne acelaşi.

Sursa: www.gandul.info