Pensionarea judecătoarei Ana Maria Dascălu de la Înalta Curte, care a condus la reluarea de la zero a proceselor liderilor PSD și ALDE, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, ar putea antrena decizii similare într-o serie de dosare în care figurează nume grele. Printre ele: Sebastian Ghiță, Gabriel Oprea și Dan Șova.
La completul de judecători de la ICCJ format din Cristina Geanina Arghir, Ana Maria Dascălu și Ștefan Pistol se află unele dintre dosarele deschise pe numele lui Gabriel Oprea, Dan Șova și Sebastian Ghiță. Acest complet este cel care l-a condamnat pe Adrian Severin.
Sebastian Ghiță este acuzat în dosarul de la acest complet ca i-ar fi dat mită fostului primar al Ploieștiului, Iulian Bădescu, o vilă în cartierul Albert în schimbul unei finanțări nerambursabile de 1,5 milioane de lei pentru clubul Asesoft Ploiești.
Reamintim că pensionarea judecătoarei Ana Maria Dascălu a antrenat reluarea de la zero a dosarelor lui Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu.
Judecătorii au invocat două decizii ale CEDO, respectiv cazurile Cutean vs România și Beraru vs România.
În decizia Cutean vs România, pronunțată în 2014, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a stabilit că, „potrivit principiului nemijlocirii, într-un proces penal hotărârea trebuie luată de judecătorii care au fost prezenţi la procedură şi la procesul de administrare a probelor [a se vedea Mellors împotriva Regatului Unit (dec.), nr. 57.836/00, 30 ianuarie 2003]”.
Totuşi, subliniază Curtea, „nu se poate considera că aceasta constituie o interdicţie a schimbării compunerii completului de judecată în timpul unui proces (RK. împotriva Finlandei, citată anterior)”, în condițiile în care „pot apărea factori administrativi sau procedurali foarte evidenţi care să facă imposibilă participarea în continuare a unui judecător într-un proces”.
„De asemenea, pot fi luate măsuri pentru a se asigura că judecătorii care continuă să judece cauza au înţeles în mod corespunzător probele şi argumentele, de pildă, prin asigurarea disponibilităţii în formă scrisă a declaraţiilor, în cazul în care credibilitatea martorilor în chestiune nu este pusă la îndoială, sau prin noi ascultări ale argumentelor relevante sau ale martorilor importanţi înaintea completului nou-format (a se vedea Cauza Mellors, citată anterior, şi P.K. împotriva Finlandei, citată anterior)”, se mai arată în decizia CEDO.
Sursa: www.hotnews.ro
