Inspectoratul Județean de Poliție Prahova anunțat astăzi, 20 noiembrie 2017, în cadrul unei conferințe de presă, o serie de propuneri care sunt supuse dezbaterii publice. S-a discutat despre modificări la nivel legislativ în ce privește atribuțiile polițistului și că se dorește scoaterea limitei de înălțime pentru candidații instituțiilor de învățământ care realizează formarea inițială a personalului pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne.

Totodată IJP Prahova a anunțat și faptul că se introduc noi infracțiuni. Conferința a fost susținută de inspector șef adjunct – comisar șef Ginel Preda, șeful Biroului Juridic – comisar șef Adrian Oprea, reprezentantul secției Serviciului Resurse Umane – comisar șef Adrian Năstase și purtătorul de cuvânt al IJP Prahova – Raluca Brezeanu.

Iată mai jos imagini de la conferința de presă și parchetul de propuneri pentru întărirea autorității personalului MAI:

PACHET DE PROPUNERI PENTRU ÎNTĂRIREA AUTORITĂȚII PERSONALULUI MAI

Cele mai frecvente proceduri de acțiune ale polițiștilor care privesc
direct interacțiunea cu cetățenii – legitimarea, încătușarea, conducerea
la sediul poliției – se introduc în Legea de funcționare a Poliției, pentru
a fi cunoscute de toți cetățenii

LEGITIMAREA

Legea stabilește dreptul polițistului de a legitima și de a stabili identitatea
persoanelor, iar în acest proiect sunt enumerate explicit și detaliat situațiile în care
se justifică această măsură:
• persoana încalcă dispozițiile legale ori există suspiciunea că pregătește
sau a comis o faptă ilegală;
• există suspiciunea că fost prezentă la locul săvârșirii unei fapte ilegale
ori are cunoștință despre faptă, autor sau despre bunurile având
legătură cu fapta;
• persoana solicită sprijinul sau intervenția organelor de poliție, ori când
din cauza vârstei, stării de sănătate, consumului de alcool sau altor
substanțe psihoactive, ori a altor asemenea circumstanțe, necesită
sprijinul organelor abilitate;
• persoana este implicată într-o procedură legală în fața unei autorități
sau instituții publice;
• persoana încearcă să pătrundă sau se află într-un spațiu în care
accesul este controlat;
• cu ocazia unor controale sau razii;
• există obligația legală de a se stabili identitatea acesteia.

CONDUCEREA LA SEDIUL POLIȚIEI

Polițistul are dreptul să conducă o persoană la sediul poliției, atunci când:
• nu s-a putut stabili identitatea acesteia, ori există suspiciuni cu privire
la identitatea declarată sau veridicitatea documentelor prezentate;
• există suspiciunea că pregătește sau a comis o faptă ilegală;
• periclitează viața, sănătatea sau integritatea corporală, a sa ori a altei
persoane, ordinea publică sau alte valori sociale;
• luarea unor măsuri legale, pe loc, ar putea crea un pericol pentru
aceasta sau pentru ordinea publică;
• a săvârșit în flagrant o faptă prevăzută de legea penală, constatată
potrivit normelor de procedură penală;
• este dată în urmărire, potrivit legii sau este necesară executarea unui
mandat;
• a evadat din starea legală de reținere sau deţinere, a fugit dintr-un
centru educativ, centru de detenție sau din unitatea în care executa
măsura internării medicale;
• nu respectă măsura luării în custodie publică.

DREPTURILE CETĂȚENILOR ÎN MOMENTUL CONDUCERII LA SEDIUL POLIȚIEI:

• de a fi informată cu privire la motivele conducerii (înainte de inițierea
măsurii) și la drepturile ce-i revin (la ajungerea la sediul poliției);
• de a fi asistată de un avocat, precum și de a nu da nici o declarație
fără prezența acestuia. Persoana are totuși obligația legală de a
comunica datele de identificare și informațiile necesare înlăturării unei
stări de pericol iminent;
• de a solicita informarea unui membru de familie sau a altei persoane
cu privire la măsura luată;
• de a solicita informarea reprezentanților diplomatici ai statului de
proveniență, în cazul cetățenilor străini;
• de a fi consultat de un medic, la alegere, pe cheltuiala sa;
• de a comunica prin interpret sau prin intermediul unei persoane cu
aptitudini de comunicare, în situația în care nu vorbește sau nu
înțelege limba română ori nu se poate exprima.
Verificarea situației persoanei conduse la sediul poliției şi luarea măsurilor legale se
realizează în cel mult 24 de ore, ca măsură administrativă.

CONTROLUL CORPORAL ȘI AL VEHICULULUI

• Persoana condusă la sediul poliției este supusă, în toate cazurile,
controlului corporal, al bagajelor şi vehiculului, în scopul identificării
unor arme, obiecte sau substanțe, ce pot fi folosite împotriva
polițistului, a altor persoane sau pentru autovătămare, ori a căror
prezență este de natură să creeze un pericol pentru ordinea publică.
• Controlul corporal și al bagajelor persoanei legitimate, precum și a
vehiculului utilizat de aceasta se face în scopul ridicării bunurilor
supuse confiscării, interzise sau care pot fi utilizate ca probe într-o
procedură judiciară.
• Controlul corporal este sumar şi se realizează cu respectarea demnității umane.

ÎNCĂTUȘAREA

Polițistul are dreptul de a utiliza cătușe sau alte mijloace de imobilizare adecvate:
• împotriva persoanei ce face obiectul măsurii conducerii la sediul
poliției;
• persoana este cunoscută cu un comportament violent la adresa sa, a
persoanelor sau bunurilor;
• a comis sau este suspectă de săvârșirea unei infracțiuni cu violență ori
de terorism;
• a evadat din starea legală de reținere sau deținere ori s-a sustras de la
executarea unei măsuri preventive sau a unei pedepse privative de
libertate;
• dotările mijlocului de transport utilizat sau itinerariul de deplasare nu
permit adoptarea altor măsuri care să prevină săvârșirea unor acțiuni
violente sau fuga;
• față de aceasta a fost dispusă o măsură privativă de libertate în
vederea înlăturării unei stări de pericol pentru ordinea publică.
Nu se folosesc cătușele împotriva femeilor cu semne vizibile de sarcină, împotriva
persoanelor cu semne vădite de invaliditate şi copiilor, cu excepția cazurilor în care
aceștia înfăptuiesc un atac armat sau în grup, care pune în pericol viața sau
integritatea corporală a uneia ori mai multor persoane.

Se introduc trei noi infracțiuni

1. Devine infracțiune împiedicarea polițistului să-și exercite obligațiile
de serviciu referitoare la luarea unor măsuri pentru:
a) constatarea săvârșirii, în flagrant, de infracțiuni sau contravenții,
b) ocrotirea vieții, sănătății și integrității corporale a persoanelor aflate într-o
stare de pericol,
c) legitimarea, controlul corporal, al bagajelor și al vehiculului sau
conducerea unei persoane la sediul poliției ori al altui organ de stat.
• Pedeapsa propusă este închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă.

2. Întrebuințarea în public de cuvinte, expresii ori gesturi jignitoare
sau obscene în mod nemijlocit la adresa unui organ de urmărire penală
sau de ordine publică, aflate în exercitarea atribuțiilor de serviciu devine
infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu
amendă.

3. Continuarea săvârșirii unor fapte prin care se tulbură folosinţa
locuinţei locatarilor dintr-un imobil, prin ignorarea avertismentelor
lansate de agentul constatator și după aplicarea amenzii prevăzute de
lege, se va pedepsi cu închisoare de la 3 luni sau 2 ani.
• Cele mai dese situații, se referă la:
– redarea de muzică, la intensitate mare, în imobile cu destinația de locuinţe;
– organizarea de petreceri cu caracter privat în spațiul public, în proximitatea
imobilelor cu destinația de locuințe.

Crește sancțiunea pentru refuzul de legitimare de la amendă cuprinsă între
100 și 500 de lei la amendă cuprinsă între 500 și 1.500 de lei.
În condițiile în care în cazul controlului polițistului rutier, lipsa documentelor se
sancționează cu amendă de până la 1.000 de lei, de multe ori fiind vorba de
persoane care uită aceste documente, cu atât mai mult în cazul în care ne referim
la un refuz, la o intenție clară de a nu răspunde unei solicitări legitime a
polițistului, această faptă trebuie sancționată mai drastic.
Poliţistul are dreptul să solicite oricărei persoane care face obiectul
unor măsuri polițienești, să renunțe temporar la mijloacele ce pot fi
folosite pentru un atac armat, să țină mâinile la vedere şi/sau să adopte
o poziție inofensivă care exclude săvârșirea unei acțiuni violente
îndreptate împotriva acestuia.
Se interzice solicitarea adoptării poziției culcat în cazul femeilor cu semne
vizibile de sarcină, persoanelor cu semne vădite de invaliditate şi copiilor.
În înțelesul prezentei legi, prin atac armat se înțelege atacul săvârșit de o
persoană cu o armă de foc sau cu obiecte, dispozitive, substanțe sau animale ce
pot pune în pericol viața, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor.
Se introduce prezumția de intenție a unei acțiuni violente îndreptată
împotriva polițistului
Se prezumă intenția săvârșirii unei acțiuni violente îndreptate împotriva
polițistului fapta oricărei persoane de a nu se conforma solicitărilor polițistului (să
renunțe temporar la mijloacele ce pot fi folosite pentru un atac armat, să țină
mâinile la vedere şi/sau să adopte o poziție inofensivă care exclude săvârșirea unei
acțiuni violente îndreptate împotriva acestuia) sau de a se apropia de acesta după
ce, în prealabil, a fost somată prin cuvintele „Stai, poliția! – Nu te apropia!”.
Se reglementează situațiile când polițistul are dreptul de a pătrunde întrun
spațiu privat fără acordul proprietarului

Polițistul are dreptul de a pătrunde într-o locuință sau orice spațiu delimitat
în orice mod ce aparține ori este folosit de o persoană fizică sau juridică, fără
învoirea acesteia sau a reprezentatului legal, dacă:

a) există indicii că în acel spațiu se află o persoană a cărei viață sau
integritate corporală este pusă în pericol sau o persoană decedată;
b) în acel spațiu se află autorul unei infracțiuni flagrante, comisă prin
folosirea unei arme ori substanțe explozive, narcotice sau paralizante, prin
violență, ori de către o persoană mascată, deghizată sau travestită;
c) în acel spațiu se află autorul unui act terorist.
Polițistul poate pătrunde în spațiul respectiv, inclusiv prin folosirea forței:
a) dacă există motive temeinice pentru a anticipa rezistență armată sau alte
tipuri de violență ori există un pericol cu privire la distrugerea probelor;
b) în cazul unui refuz sau dacă nu a fost primit niciun răspuns la solicitările
polițistului de a pătrunde în acel spațiu.

După înlăturarea pericolului ori prinderea autorului infracțiunii sau actului
terorist, polițistul are obligația de a părăsi spațiul respectiv, cu excepția situației în
care obține consimțământul de a rămâne. Cu această ocazie nu se efectuează acte
specifice percheziției domiciliare.
În situația în care este necesară luarea unor măsuri de conservare a locului
săvârșirii infracțiunii şi de ridicare sau conservare a mijloacelor materiale de probă,
polițistul are dreptul să îndepărteze temporar persoanele din spațiul respectiv sau
să solicite acestora să rămână pe loc până la identificarea lor.