Un nou concept de turism, menit să atragă tinerii către tradițiile românești pierdute, prinde tot mai mult contur în Prahova. Un fost militar de carieră organizează de șapte ani întâlniri la stână unde oricine este atras de mirosul mămăligii răscoapte este binevenit.

Zeci de turiști au avut parte, sâmbătă, de o experiență inedită la Provița de Sus, satul Valea Bradului. Cei care s-au încumetat să urce dealurile până aproape de granița cu Breaza, au avut parte de o experiență culinară întâlnită tot mai rar în unitățile de cazare din România. Bulz cu brânză de burduf copt pe jar, lapte proaspăt muls fiert în crustă de mălai, ciorbă acră preparată la ceaun, pe pirostrii și esența vieții de la stână, mămăliga răscoaptă.

”Scopul, până la urmă, al acestor evenimente pe care le organizăm la stână este să le inoculăm tinerilor dragostea asta pentru tradiții, pentru vechi, pentru a respira aer curat, a merge prin pădure, pe dealuri, să transpire, să se spele la râu, doar așa vor avea niște copii sănătoși. Știți ce este curios? Noi am reușit aici să atragem destul de mulți tineri. Există un trend în care tinerii încearcă să se întoarcă la tradiții, iar aici depinde totul de noi, cum insuflăm sentimentul acesta”, a explicat Cristian Dumitrașcu.

Pentru a reînvia pe deplin farmecul gospodăriilor vechi de oieri provițeni, Cristian Dumitrașcu a adunat de la bărtrânii satului nu doar tradițiile, ci și obiecte pe care cei trecuți de prima tinerețe le foloseau în copilărie și de care își aduc cu drag aminte.

”Noi aici nu avem curent electric, așa că folosim lampa cu gaz cum se proceda odată, am farfurioara din lut în care bunici ne dădeau dulceață, un costum național pe care eu îl purtam pe vremea când aveam 4, 5 ani, am găsit bunda pe care o pruta bunicul meu, pur și simplu am încercat să facem o atmosferă rustică aici, nu neapărat tradițională. La noi se mănâncă din străchini, cu lingură din lemn, se bea vin din carafă, mâncarea se prepară la foc din lemne, în tuci, totul încercăm să-l facem cât mai originar în ideea de a atrage tinerii. Din păcate aceasta este marea problemă. Ei uită și sunt atrași mai mult de mall-uri și de supermarketuri. Noi avem o istorie, o identitate și este păcat să se piardă”, spune Cristian Dumitrașcu.

Ideea fostului militar a prins. Pur și simplu nu este sărbătoare în calendar fără ca stâna de la Valea Bradului să nu se umple de zeci de tineri și nu numai care vin atrași de ideea unei experiențe inedite, dar mai ales de mirosul de neconfundat al mămăligii răscoapte și al bulzului ars pe jar.

Cristian Dumitrașcu FOTO Ziarul Incomod

Mămăliga, spune Cristian Dumitrașcu, este mai mult decât un fel de mâncare. Reprezintă esența satului românesc, pentru că în jurul vetrei unde se fierbea mămăliga se aduna întraga familie, iar asta încearcă și el să facă acum, să atragă cât mai mulți români răspândiți în marile orașe,  spre vatra satului.

Mulți dintre cei care au urcat dealul spre stâna din Provița de Sus se așteptau să afle cumva taina străveche a rețetei pentru mămăliga perfectă. Așa ceva nu există, spune Cristian Dumitrașcu. Doar experiența și zeci de ore de învârtit mălaiul în apa clocotită din tuciul agățat deaspura unui foc de lemne îți dau garanția că în cele din urmă vei răsturna pe fundul din lemn o mămăligă cum doar ciobanii pot să o prepare. Și apoi, în crusta din mălai prinsă pe fundul ceaunului după ce a fost răsturnată mămăliga, se pune la fiert laptele proaspăt muls pentru a desăvârși masa cu un gust pe care doar jarul încins îl poate oferi. Laptele fiert în acest mod capătă o aromă aparte, de porumb copt, și lasă pe carafa din lut un brâu de spumă care justifică fără doar și poate expresia ”alb ca spuma laptelui”.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here