Conform legisliației în vigoare, mai exact Legea 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public, instituțiile publice au obligația de a transmite mass-mediei evenimentele importante, prin organizarea unor conferințe de presă.

Mai exact, în legea amintită mai sus, la Secțiunea 2, art. 17, este prevăzut că:

(1) Autorităţile publice au obligaţia să organizeze periodic, de regulă o dată pe lună, conferinţe de presă pentru aducerea la cunoştinţă a informaţiilor de interes public.

Numai că de la începutul anului și până în prezent Inspectoratul Județean de Poliție Prahova nu a organizat nicio astfel de conferință. Prin urmare, reporterii Ziarului Incomod au solicitat Biroului de Presă al IJP Prahova un punct de vedere referitor la acest aspect. Răspunsul îl aruncă din nou într-o lumină proastă pe inspectorul principal Alexandru Ursu, purtător de cuvânt, care transmite în documentul pe care l-a semnat (deci, asumat), că astfel de conferințe se organizează atunci când purtătorul de cuvânt consideră că sunt necesare și că trebuie să fie justificate de existența unui eveniment foarte important care prezintă interes pentru o parte largă a publicului. (FOTO JOS) Prin urmare, având în vedere că nu a fost organizată nici măcar o astfel de conferință în 2015, înțelegem că în opinia lui Alexandru Ursu, în Prahova nu a fost niciun eveniment foarte important care să poată fi adus la cunoștința cetățenilor.

Îl contrazicem cu exemple concrete și ne rezervăm dreptul ca, în opinia noastră, să considerăm evenimente foarte importante bătăile cu bâte și pietre în mijlocul străzilor, violurile cu autori în libertate sau accidentele provocate de polițiști și ulteriori mușamalizate. Mai jos enumărăm doar trei exemple de evenimente petrecute de la începutul anului, prezentate de mass-media, dar pentru care Biroul de Presă al Poliției nu a considerat oportună organizarea unor conferințe de presă.

Pe data de 1 iunie, în cartierul Bereasca, a fost “război” în toată regula între două familii care au sărit la bătaie cu bâte, târnăcoape, furci și pietre. Traficul a fost oprit și oricine trecea prin zonă risca să fie lovit de unul din bătăușii implicați. O patrulă de poliție care a trecut întâmplător prin zonă a reușit să aplaneze conflictul. Desigur, Biroul de Presă nu a considerat că acest caz merită mediatizat, informațiile făcute publice în presă venind de la cititori, care au trimis fotografii din timpul bătăii. Detalii aici!

Tot în luna iunie, cazul unei fetițe de 11 ani, din Provița de Sus, a îngrozit prahovenii. În drum spre casă, de la școală, fata a fost atacată și violată de un recidivist. Scandalul a izbucnit în momentul în care procurorul care instrumenta cazul a decis inițial să lase suspectul în libertate, deși erau probe solide care indicau că el este făptașul. Un violator de minore în libertate – nici acest eveniment nu a fost considerat suficient de important pentru Alexandru Ursu, încât să organizeze o conferință de presă.  Ulterior, la finalul lunii iunie, bărbatul și-a recunoscut fapta și a fost arestat – detalii aici.

Tot la începutul lunii iunie, Biroul de Presă al Poliției Prahova a încercat să mușamalizeze faptul că un ploieștean a fost lovit de o mașină de poliție, bărbatul ajungând ulterior cu piciorul în ghips. Același Alexandru Ursu declara, la momentul respectiv, că bărbatul a dat singur cu piciorul în bordură. Numai că ziarul Incomod a publicat înregistrări în care se aude cum polițiștii care au fost implicați încearcă să convingă victima să renunțe la acuzații, în schimbul plății rețetei pentru piciorul accidentat. Detalii aici. Așa cum vă așteptați deja, nici faptul că un ploieștean a fost lovit de o mașină de poliție nu este un eveniment demn de urechile prahovenilor, întrucât Biroul de Presă să considere necesară organizarea unei conferințe de presă.

Totuși, am putea găsi o explicație la decizia lui Ursu de a nu invita presa la conferințe. Paragraful 2 al art. 17 amintit mai sus prevede că:

(2) În cadrul conferinţelor de presă autorităţile publice sunt obligate să răspundă cu privire la orice informaţii de interes public.

Prin urmare, Alexandru Ursu nu ar mai putea să refuze să răspundă întrebărilor incomode venite din partea reporterilor, cum face uneori telefonic.