- Reclamă -
Direcţia Silvică Prahova administrează, la această dată, o suprafaţă de fond forestier de 90.697 ha, proprietate publică a statului, şi 21971 ha, proprietate privată sau publică a unităţilor teritorial administrative, aceasta reprezentând aproximativ 75% din suprafaţa de fond forestier existentă la nivelul judeţului Prahova.
Astfel, cea mai mare cantitate de material lemnos comercializat în judeţul Prahova provine din păduri administrate de către Direcţia Silvică, prin ocoalele silvice din teritoriu.
Având în vedere faptul că pădurile nu oferă doar beneficii economice, ca sursă de lemn sau produse forestiere nelemnoase, ci furnizează şi servicii de natură socială sau de mediu, precum conservarea biodiversităţii şi a funcţiilor ecosistemelor sau protejarea factorilor climatici, păstrarea acestora a devenit un obiectiv atât la nivel naţional cât şi la nivel comunitar.
Exploatarea ilegală a lemnului – recoltarea lemnului într-un mod care încalcă legislaţia sau reglementările din ţara de recoltare – are un grav impact economic, ecologic şi social asupra unora dintre cele mai valoroase păduri ale lumii şi asupra miliardelor de oameni care depind de ele. Aceasta duce la pierderi de venituri importante la nivelul Uniunii Europene şi subminează eforturile operatorilor legali. Totodată este asociată cu despădurirea, declinul biodiversităţii şi emisia de gaze cu efect de seră, precum şi cu conflictele privind terenurile şi resursele, ducând la slăbirea puterii comunităţilor locale.
În acest sens a fost adoptat la 20 octombrie 2010 Regulamentul (UE) nr. 995/2010 – EUTR ce va fi aplicat în toate statele membre ale UE începând cu 3 martie 2013. Regulamentul interzice introducerea pe piaţa UE a lemnului recoltat în mod ilegal şi a produselor derivate din acesta. EUTR îi împarte pe cei care fac afaceri cu lemn sau produse din lemn în două categorii: operatori şi comercianţi. Fiecărei categorii îi revin obligaţii distincte. Este de remarcat faptul că, până la această dată, din cele 28 ţări membre ale Uniunii Europene, doar Spania şi Grecia au implementat parţial regulamentul, celelalte ţări implementându-l în integralitate.
Sub incidenţa regulamentului intră atât lemnul şi produsele din lemn provenite din UE, cât şi cele importate din afara UE. Regulamentul se aplică unei game largi de mase lemnoase şi produse din lemn, însă nu în mod exhaustiv.
Guvernul României a adoptat, în anul 2014, Hotărârea cu nr.470 privind aprobarea Normelor referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spaţiilor de depozitare a materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de prelucrat lemn rotund, precum şi a unor măsuri de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligaţiilor ce revin operatorilor care introduc pe piaţă lemn şi produse din lemn, precum şi Hotărârea 845/07.10.2015 privind stabilirea unor obligaţii şi sancţiuni ce revin operatorilor care introduc pentru prima dată pe piaţă produse din lemn, în conformitate cu Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului.
Conform acestui document, urmărirea trasabilităţii lemnului recoltat din păduri şi pentru furnizarea de informaţii statistice se instituie un Sistem informaţional integrat de urmărire a materialelor lemnoase, denumit SUMAL care este obligatoriu pentru ocoalele silvice şi pentru toţi operatorii şi comercianţii care recoltează, depozitează, prelucrează, comercializează sau efectuează operaţiuni de import-export cu materiale lemnoase.
Principiul de bază al acestui sistem este acela că materialul lemnos destinat comercializării este urmărit electronic, de la constituirea actului de evaluare al masei lemnoase şi până la destinaţia finală.
În acest sens, Regia Naţională a Pădurilor-Romsilva, din care face parte şi Direcţia Silvică Prahova, a elaborat „Sistemul de măsuri şi proceduri în scopul de a reduce la maximum riscul introducerii pentru prima dată pe piaţa internă, a lemnului recoltat în mod ilegal şi a produselor din lemn derivate din acestea” (SISTEMUL „DUE DILIGENCE”).
La nivelul celor 9 ocoale silvice componente, există personal specializat care introduce în programul SUMAL datele primare de inventariere ale masei lemnoase generându-se astfel un numar unic pentru fiecare act de evaluare. Tot la nivelul ocolului silvic sunt operate şi autorizaţiile de exploatare ale masei lemnoase. Pentru masa lemnoasă pe care DS Prahova o comercializează din platformele primare sau depozit sub forma de lemn fasonat, personalul silvic este instruit şi utilizează aparatură electronică conectată la sistemul GSM introducând în sistem, la plecare, datele de identificare pentru fiecare transport. Astfel, masa lemnosă care este comercializată poate fi urmărită, pe perioada transportului, în timp real (Sistemul Wood Traking).
Una dintre noutăţile introduse de acest sistem este posibilitatea de verificare a legalităţii transportului de către cetăţeni prin apelarea numărului unic de urgenţă 112. Este de remarcat faptul că măsurile sporite privind combaterea comercializării lemnului tăiat ilegal au fost corelate cu cele privind posibilitatea confiscării acestuia şi chiar a mijloacelor de transport utilizate ceea ce a dus la creşterea eficienţei activităţii în acest domeniu. Mai nou, în toamna acestui an, a fost implementat un nou modul numit „Inspectorul pădurii”. Aplicaţia poate fi descărcată gratuit de pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor şi dă posibilitatea populaţiei să urmărească în timp real provenienţa legală a unui transport de material lemnos.
Pentru cunoaşterea, completarea şi adaptarea la specificul local, ocoalele silvice din structura Direcţiei Silvice Prahova au luat următoarele măsuri:
– au completat prezentul sistem cu evaluări de riscuri la nivel local (bazinet, trup de pădure) şi cu măsurile de atenuarea acestora, pentru a elimina orice posibilitate de punere pe piaţă a lemnului recoltat ilegal.
-au intensificat acţiunile întreprinse în zonele de risc identificate, în baza unor planuri comune de acţiune cu reprezentanţi ai Direcţiei Silvice Prahova, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Prahova Inspectoratul Judeţean de Jandarmi şi ai Gărzii Forestiere Ploieşti.
Astfel, în urma acţiunilor întreprinse, numai de la începutul anului 2016 s-au desfăşurat un număr de 8004 acţiuni pe linie silvică, din care 1521 cu organele de Poliţie, constatându-se 41 de infracţiuni (29 cu Poliţia) şi 584 contravenţii (141 cu Poliţia) din care pentru tăieri de arbori 427.
În urma actelor de constatare încheiate s-au întocmit infracţiuni pentru tăierea ilegală a 264 m.c. cu o valoare de 121759 lei şi contravenţii pentru 443 m.c. tăiaţi ilegal cu o valoare de 111204 lei.
În urma acţiunilor intreprinse, s-a confiscat cantitatea de 601 m.c. material lemnos.
Valoarea amenzilor aplicate este de 862450lei din care 256550 lei cu Poliţia.
Comparativ situaţia la 10 luni din anii precedenţi se constată o reducere semnificativă a volumului tăiat ilegal de la 4556 m.c.- 2013, 4054 m.c. – 2014, 1668 m.c. – 2015 la 1250 m.c. în prezent, din care 707 m.c. reprezintă volume din infracţiuni şi contravenţii.
Deşi volumul a scăzut continuu, a crescut procentul de justificare constatat în urma inspecţiilor în cantoane de la 23% în 2013, 37% -2014, 57% -2015 la 62% în prezent.
Pentru perioada următoare, prioritate vor avea, în continuare, acţiunile de pază împotriva tăierilor ilegale de material lemnos şi, începând din această lună, împotriva recoltării ilegale a pomilor de iarnă.
Principiile şi criteriile elaborate de Forest Stewardship Council (FSCÒ) în vederea certificării managementului forestier
Certificarea managementului forestier reprezintă un proces de evaluare a modului în care sunt gospodărite suprafeţele din fondul forestier naţional având ca reper Standardul naţional al unui organism independent sau un standard general, elaborat de către organismul de certificare..
La nivel internaţional sunt două mari sisteme de certificare PEFC (Programme for the Endorsement of Forest Certification ) si FSC (Forest Stewardship Council).
Regia Naţionala a Pădurilor Romsilva a aderat la cel de-al doilea sistem de certificare. Direcţia Silvică Prahova este parte componentă a grupului de 27 de direcţii silvice pentru care atestatul a fost obţinut în anul 2013 şi a făcut obiectul unei vizite de monitorizare în acelaşi an.
În linii mari, certificarea managementului forestier se desfăşoară pe trei componente, beneficiare ale sistemului: economic, social şi de mediu, reglementate prin 10 principii şi 56 criterii.
Cele 10 principii care reglementează certificarea pădurilor în sistem FSC sunt:
Acordul cu legislaţia şi principiile FSC – Managementul forestier trebuie să se facă cu respectarea tuturor legilor, tratatelor şi înţelegerilor la care ţara este semnatară precum şi a principiilor şi criteriilor FSC;
Proprietatea, drepturile de folosinţă şi responsabilităţile aferente- Proprietatea, dreptul de folosinţă asupra terenului şi a resurselor forestiere trebuiesc clar definiteşi respectate;
Drepturile populaţiilor locale – Drepturile legale sau tradiţiile de lungă durată a populaţiilor locale trebuiesc respectate;
Relaţiile cu comunităţile şi drepturile angajaţilor – Managementul organizaţiilor trebuie să menţină sau chiar să ducă la creşterea bunăstării sociale şi economice a lucrătorilor sau a comunităţilor locale, pe termen lung;
Beneficiile din partea pădurii – Operaţiunile managementului forestier trebuie să încurajeze valorificarea eficientă a funcţiilor multiple ale pădurii;
Impactul asupra mediului – Managementul forestier trebuie să conserve diversitatea biologică şi valorile care derivă din aceasta, resursele de apă, solul, peisajele şi ecosistemele unice sau fragiule;
Planul de management – Există un plan de management care este aczualizat permanent, cu obiective pe termen lung, clar definite;
Monitoring şi evaluare – Monitoringul trebuie stabilit de aşa natură încât să ofere date precise asupra stării actuale a pădurii, a producţiei forestiere, a impactului asupra mediului etc;
Menţinerea pădurilor cu valoare ridicată de conservare – Se urmăreţte menţinerea sau chiar ameliorarea caracteristicilor acestor păduri;
Plantaţiile – Planificarea şi managementul plantaţiilor trebuie să ţină cont de nevoile de lemn dar şi de conservarea şi refacerea pădurilor naturale.
Din punct de vedere economic, pe lângă posibilitatea agenţilor economici din domeniu de a pătrunde pe noi pieţe, acolo unde lemnul certificat are un segment propriu, aderarea la un sistem de certificare oferă o siguranţă sporită pentru desfacerea produselor, acces mai facil la credite şi o recunoaştere a calităţii gospodaririi practicate, în acord cu un standard internaţional. În acelaşi timp, respectarea standardelor de certificare ajută la îmbunătăţirea sistemelor de management proprii firmelor.
Cele mai importante avantaje ale certificării pădurilor sunt însă în domeniul social şi de mediu.
Comunităţile locale, prin participarea la luarea deciziilor legate de gospodărirea pădurilor în urma consultărilor publice care au loc şi a colaborării ulterioare obţin garanţii asupra accesului la anumite produse cum ar fi lemn de foc şi construcţii, ciuperci, fructe de pădure etc. De asemenea, comunitatea locală are posibilitatea participării la gestionarea managementului local al pădurilor şi înţelegerea rolului acestora în context local. În acest sens, anual, are loc o consultare publică, la sediile ocoalelor silvice şi la cel al direcţiei silvice, unde sunt discutate problemele cu care se confruntă comunităţile din zonă.
Muncitorii din domeniul forestier beneficiază de un sprijin important în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de lucru, al nivelului de pregătire, de minimizare a riscurilor generate în procesul de muncă. Este evident faptul că, în cei 4 ani de certificare a pădurilor, pe raza direcţiei silvice, s-au îmbunătăţit mult condiţiile de lucru ale lucrătorilor.
Organizaţiile din domeniul protecţiei mediului doresc moduri de gospodarire a pădurii care să fie bazate pe standarde măsurabile ale celor mai bune practici şi care pot fi verificate independent iar certificarea este singurul sistem care îndeplineşte această condiţie şi este recunoscut internaţional.
Astfel, în cadrul procedurilor de tip FSC, o componentă aparte revine identificării, monitorizării şi managementului speciilor rare sau periclitate precum şi ecosistemelor vulnerabile. În acest sens, colaborarea cu ONG-urilor de profil dar si cu instituţiile cu atribuţii în domeniu a fost dezvoltată semnificativ. Un element distinct al politicilor FSC îl constituie evidenţierea unor zone speciale denumite păduri cu valoare ridicată de conservare(6281ha), unde există un management specific, şi a zonelor de conservare specială, de minim 5% din suprafaţa pădurilor (4459ha), acolo unde sunt interzise total tăierile cu scop comercial sau a celor de protecţie a biodiversităţii, de minim 10% din suprafaţa de pădure(12318ha).
O categorie aparte a pădurilor este cea inclusă în ariile protejate Bucegi, Ciucaş, Cheile Doftanei, Pădurea Glodeasa, Stânca Tohani, Pădurea Plopeni şi Coridorul Ialomiţei, pentru care Direcţia Silvică Prahova a încheiat, sau sunt în curs de realizare, protocoale de colaborare cu custozii sau administratorii acestora.
În plus, Direcţia Silvică Prahova a propus ministerului, în acest an, introducerea în Catalogul pădurilor virgine şi cvasivirgine a peste 1600 ha păduri situate pe raza judeţului Prahova.
Director
Ing. Dragoş Gabriel Ciomag
- Reclamă -
