Colegii și prietenii Monicăi Tănăsoiu și-au strigat durerea în zeci de mesaje de rămas bun. Monica a fost un înger pentru mulți dintre ei, un om cu un caracter de aur care nu a încetat niciodată să zâmbească.
Mai jos postăm câteva dintre mesajele prietenilor și cunoscuților Monicăi Tănăsoiu, tânăra de 34 de ani care a pierit în urma tragediei de la clubul Colectiv.
„Monica este un inger. A aparut in viata mea exact cand o cautam si mi-a aratat ca mereu merita sa lupti, sa zambesti, sa mergi mai departe, sa ai incredere in tine, in echipa si in tot ceea ce faci. Este un exemplu extraordinar de profesionalism, indreptat catre a schimba lumea in mai bine. Iti multumesc! Dumnezeu sa te ocroteasca in armonie!Sunt prietena cu Monica din prima zi cand ne-am cunoscut, undeva in septembrie 2009. Din prima secunda, am avut ce sa ne spunem. De la pisici si muzica rock la advertising si beletristica.”
„Sunt prietena cu Monica din prima zi cand ne-am cunoscut, undeva in septembrie 2009. Din prima secunda, am avut ce sa ne spunem. De la pisici si muzica rock la advertising si beletristica.Impartaseam multe pasiuni cu Monica si putine ne diferentiau. O intrebam zilele trecute daca vreodata crede ca nu vom mai avea ce sa ne spunem. Ne-a pufnit rasul pe amandoua. Doamne, erau atatea de ras pe lume: literatura fantasy, muzica, pisici, filme, fashion, pantofii mei, parfumurile ei… Eu cui ii mai trimit de-acum toate pozele cu pisici de pe fata netului?!Monica a ramas de o candoare dezarmanta, desi lucreaza in industria asta de atatia ani. Nimic nu a putut s-o intineze. Oamenii ei erau oamenii ei pana la capat, se punea dinaintea trenului pentru ei. In viata ei nu a sapat pe cineva, intotdeauna acorda credit si avea un cuvant de incurajare pentru cei care lucrau cu ea.A fost de o generozitate neasemuita, ii placea sa le faca oamenilor dragi bucurii, daruri coplesitoare. Avea disponibilitati empatice nemasurate, intotdeauna era gata sa asculte povesti sentimentale si sa mangaie cu o vorba buna.Daca n-ar fi fost ambitia Monicai, nu as fi putut scoate cartea Iubirrre. Dar ea s-a dus la Miu si la Purina si i-a tinut de nasture pana i-a convins sa se implice in proiect.Apoi a ramas un suporter fidel al proiectului Iubirrre, cu donatii si implicare activa permanenta. Unul dintre visele pe care n-am apucat sa i le implinesc a fost sa scoatem volumul II al cartii.Monica, iti promit ca fac eu cumva si voi scoate aceasta carte, dedicata unei fete fara seaman pe pamant.”
„Aveam enorm de mult de invatat de la ea. Despre rabdare, umor, gandire strategica, muzica rock si o gramada de alte lucruri. Intr-o zi, cand ne intorceam de la o intalnire pe un trafic infernal, mi-a povestit istoria naming-ului tuturor pisicilor familiei – am ras mult si am sa ma tin de acea amintire, pentru ca Monica pe care am cunoscut-o eu infrumuseta si umplea de rasete si cel mai banal drum spre birou.”
„Avea asa multa energie, veselie si ganduri bune pentru toata lumea incat era imposibil sa nu te molipseasca cu asta. Intotdeauna sfaturi care veneau din suflet si iti aduceau optimism. Toti am simtit asta si am fost transformati de gandurile ei bune asa ca va ramane mereu cu noi. E sufletul care transforma orice in bucurie.”
„Am cunoscut-o pe Monica la un interviu acum 10 ani. Am angajat-o si mi-am angajat-o pe viata, ca prietena. De atunci ne leaga cateva concedii, nenumarate weekend-uri la mare, munca cot la cot, vesti bune si vesti proaste, barfe saptamanale absolut insuportabile de cat de mult radeam, mult cappuccino si Zoe.O iubesc pe Monica (nu, nu pot vorbi despre ea la trecut) pentru sclipirea vie din ea, pentru inteligenta ca argintul viu, pentru emotia din ea si cunoasterea profunda a lucrurilor si oamenilor, pentru party pris-urile ei pasionale si asumate, pentru autoironia ei devastatoare si mantuitoare.Faptul ca Monica nu mai este e o fractura logica si metafizica. Cum adica …viata, „a fi”-ul sa nu mai fie?Odihneste-te in raiul tau, fata mea, noi cei ramasi pe aici mai avem putin de munca sa intelegem cate ceva. Tu acum, probabil, stii.
PS: Si iarta-ma si pe mine, daca mai poti, pentru picatura mea de contributie personala, de cetatean, la oceanul de bale infecte ale coruptiei, nepasarii, lipsei de civism si tristetii umane din tara asta.”
“Acum, Monica ar fi scris cele mai emotionante cuvinte din toata media. Pentru ca atunci cand incepea sa vorbeasca, toti taceau si o ascultau cuminti si cu admiratie.Fiecare cuvant era plin de energie, inteligenta emotionala si empatie.Si chiar daca vorbeam despre lucrurile banale pentru care trebuie sa fim recunoscatori in fiecare zi, ea avea intotdeauna ceva memorabil si remarcabil de impartasit cu cei din jur.”
„Cuvintele imi par reci si de prisos. Sa incerc sa-ti surprind licarirea cu care ne-ai molipsit pe toti, e ca si cum as incerca sa prind un fulger intr-o plasa de licurici. Inghit in sec mahnirea si gandurile care-mi spun ca nu mai esti.Te aud undeva in spatele meu, cum imi spui, in stilul tau caracteristic, „Sim, nu te mai stresa, pune cu bullets si da-o din copy. O ciufulim noi dupa.” Ma astept sa te vad iesind de dupa colt, joviala si sprintena, sa ne intrebi ‘’Da’ ce sunteti asa plouati toti?’’.Mi-ai aratat ca inca mai exista oameni cu principii si valori in industria aceasta, ca liderii adevarati cresc lideri, nu subalterni subjugati, ca „eu sunt” nu precede cuvantul “noi”, ca tot ce ramane in urma e construit in timp, cu drag si multa munca. Iar cand ai incercat tot, cu nervii intinsi si cu batista pe tambal, le spui senin tuturor: „Zambeste pis, ca oricum n-ai ce sa-i faci. O dregem maine cu sare si parfum”.
„Chiar si dupa 2 minute de conversatie puteai sa iti dai seama ca e una dintre persoanele, putine si speciale, cu care toti vrem sa semanam mai mult. Sa fim mai energici, sa fim mai destepti, sa zambim mai mult.”
