Se pare că în momentul când a câștigat Bădescu primăria Ploieștiului, ursitoarele acestui oraș erau după o beție și le durea capul rău de tot. Asta pentru că de la descălecarea lui Iulian Bădescu la etajul trei al ”Casei Albe” (ce, Obama, te oftici?) asupra Ploieștiului zici că s-au abătut plăgile Egiptului. Iulian Bădescu a făcut cunoștință cu o tanti pe numele ei de scenă DNA și s-a dus să se răcorească puțin, iar orașul a rămas de capul lui.
Astăzi la timona acestui Titanic de Dâmbu se află un viceprimar cu atribuții de primar și doi viceprimari. Dacă cel care îndeplinește funcția de primar este văzut pe străzile din oraș, dacă unul dintre viceprimari mai are ceva de spus despre Ploiești (mă refer la George Pană), ultimul din capul listei e așa de cunoscut că fac pariu că nici nu știți cine e. Chiar, cine e cel de-al doilea viceprimar al Ploieștiului? Nu, nu-i nici Michael Jackson, nici fata aia care prezintă meteo la tv. Cu toate că… Dar să nu divagăm. Și ca să nu vă încordați memoria prea tare, hai să vă spun: Răzvan Ursu. Este că nu știați că-l avem pe Teddy Bear la primărie? Păi să vă spun un secret: nici el nu cred că știe. Adică dacă s-ar face casting pentru ”Omul invizibil” se întoarce, l-ar câștiga fără probleme. E degeaba pe acolo. S-a remarcat de-a lungul carierei sale politice că ridica mâna la ședințele de Consiliu Local în calitate de consilier. Dacă ridica piciorul în loc de mână, probabil azi era celebru, dar n-a fost cazul.
Deci, vorba aia, ce vă recomandă? E nasol să zici că nimic. Nici vocea, nici talentul, nici măcar partidul. Probabil că atunci când l-a desemnat PSD-ul viceprimar au dat cu banul și la el a căzut pe muche. Singurul lucru cu care Ursu poate să se laude (vorba vine, să se laude) este că a avut la un moment dat o firmă cu care a făcut ceva combinații. Că așa era la partid. Dar se pare că avut asemenea combinații că firma i-a dispărut în ceață ca salariul unui muncitor la păcănele. În rest, numai de bine. Dacă Primăria Ploiești era Albă ca Zăpada, Ursu ar fi fost piticul Mutulică. Sau Nevăzutul, cel de-al optulea pitic. Și s-ar putea ca după cinci iunie să-l vedem gingaș și proaspăt ca un ghiocel în Consiliul Local (nu scuipați în sân că nu v-ajută).
În rest, e cald, e bine și curând vin și alegerile. De ce s-ar agita omul? E nevoie și de cineva care să ocupe un birou și care să se uite prin hârtii ca țăranul rus care a văzut prima dată la zoo o girafă și a zis: așa ceva nu există. Cam aceiași reacție pe care o am și eu când mă uit la poza viceprimarului Ursu.
