Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat definitiv, luni, pe fostul ministru al Economiei, Codruț Șereș, la 4 ani de închisoare cu executare în dosarul Hidroelectrica, iar foştii şefi ai companiei Traian Oprea şi George Asan au primit pedepse de câte şapte ani de închisoare.

Completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a menţinut astfel pedeapsa primită de Codruţ Şereş la judecarea în fond a cauzei.

Instanţa a majorat pedepsele primite de Traian Oprea şi Eugen Pena, foşti directori generali la Hidroelectrica, precum şi de George Lavinius Asan, fost director furnizare, de la cinci la şapte ani de închisoare cu executare.

Instanţa a mai decis majorarea pedepsei pentru Nicolae Opriş, fost şef Serviciu Marketing-Furnizare la Hidroelectrica, de la patru la cinci ani.

Prin aceeaşi decizie, cei cinci judecători au înlăturat suspendarea pedepselor pentru Georgeta Iosif şi Victoria Geormăneanu, care au fost director economic la Hidroelectrica, acestea urmând să execute patru ani de închisoare.

Instanţa i-a mai obligat pe Eugen Pena, Traian Oprea, George Asan, Nicolae Opriş, Victoria Geormăneanu şi Georgeta Iosif la plata unor despăgubiri civile uriaşe de 129.722.283 de lei către Ministerul Finanţelor Publice, ANAF şi 339.916.431 de lei către statul român, prin Ministerul Energiei.

Instanța a mai hotărât să ridice sechestrul asigurător pus asupra bunurilor și sumelor de bani ce aparțin lui Codruț Șereș. În plus, Eugen Pena, Traian Oprea, George Asan, Nicolae Opriș, Victoria Geormăneanu și Georgeta Iosif trebuie să plătescă fiecare câte 624.000 lei reprezentând cheltuieli judiciare către statul român, iar Codruț Șeres trebuie să achite suma de 25.000 lei.

Codruț Șereș și membrii din fosta conducere de la Hidroelectrica au fost trimiși în judecată de procurorii DIICOT pe 30 septembrie 2011.

Procurorii susțin că Eugen Pena a inițiat și a constituit o asociere infracțională împreună cu ceilalți inculpați și, în virtutea funcțiilor de conducere deținute în cadrul SC Hidroelectrica SA, aceștia au desfășurat activități care au produs un prejudiciu considerabil patrimoniului societății și bugetului consolidat al statului.

Activitatea infracțională a vizat modalitatea de contractare a cantităților de energie electrică rezultate din producția proprie și din achizițiile de la alți producători, în condiții total nefavorabile societății și a condus la imposibilitatea asigurării, în anumite perioade de timp, a rezervei de putere necesare funcționării în siguranță a Sistemului Energetic Național, ramură strategică a economiei naționale, aspect de natură să submineze economia națională.

În sarcina acestora se reține că, în cursul anului 2003, în contextul apariției fenomenului de secetă hidrologică pentru fluviul Dunărea și a prognozelor meteorologice privind situația hidrologică pe râurile interioare, nu au invocat clauza de forță majoră inserată în contractele de furnizare a energiei electrice, până la normalizarea regimului hidrologic, și nici nu au luat măsuri în vederea renegocierii prețurilor, cu consecința înregistrării unei pierderi financiare considerabile de către SC Hidroelectrica SA.

Astfel, în condițiile efectelor negative ale secetei hidrologice asupra funcționării în siguranță a Sistemului Energetic Național, inculpații nu au procedat la reducerea cantităților de energie electrică aferente contractelor comerciale încheiate cu consumatorii eligibili și furnizorii licențiați de pe piața concurențială, ci au acționat în sensul onorării în totalitate a cantităților contractate sau chiar depășirii acestora, prin achiziția de energie de la producătorii termo la prețuri mult mai mari decât cele stabilite conform contractelor de vânzare de energie electrică.

Se mai reține că, în perioada 2002-2003, inculpații au dispus cumpărarea de energie electrică de la SC Termoelectrica SA la prețuri mari și au revândut energia electrică către furnizorii licențiați și consumatorii eligibili la prețuri mult diminuate față de prețurile stipulate în contractele încheiate cu aceștia.

În perioada 2003-2004, inculpații au acționat în sensul încheierii în mod ilegal a unui număr de patru contracte de furnizare de energie electrică, cu majorarea cantităților de energie electrică pe o perioadă de 9-10 ani, deși Hidroelectrica nu avea dreptul să încheie în această perioadă contracte pe piața concurențială pentru furnizare de energie electrică și nici acte adiționale la contractele aflate în derulare, conform procurorilor.

În sarcina lui Codruț Șereș se reține că, în calitate de ministru al Economiei și Comerțului, a sprijinit gruparea constituită la nivelul conducerii SC Hidroelectrica SA, prin nedenunțarea și omisiunea sesizării organelor judiciare a faptelor ilicite de care a luat cunoștință prin natura funcției deținute, a dispus efectuarea de modificări asupra materialul realizat de Corpul de Control și nu a luat măsurile care se impuneau pentru ca activitatea Hidroelectrica să se deruleze în mod legal.

Procurorii susțin că activitatea grupării a pus în pericol Sistemul Energetic Național și a cauzat un prejudiciu de aproximativ 165 milioane de dolari.