Acţionarii care au primit titluri de proprietate în cadrul Programului de Privatizare în Masă (marea „cuponiadă“ din anii ’90) mai deţin încă acţiuni reziduale la Societăţile de Investiţii Financiare chiar dacă şi-au vândut cupoanele. Aceste deţineri, de 1-2 lei, sunt tratate fiscal ca „venituri din investiţii“ şi taxate cu sute de lei pe an.

Milioane de oameni se află în incredibila situaţie că, deşi nu ştiu că sunt acţionari (ori au convingerea că nu mai sunt acţionari), au în conturi venituri din dividende de câţiva lei care îi transformă automat în plătitori de contribuţii sociale de sănătate, datoria la Fisc ridicându-se la 450-550 de lei pe an. Este vorba despre beneficiarii Programului de Privatizare în Masă, care în anii ’90 au fost cadorisiţi de Guvernul Văcăroiu cu taloane valorice care nu puteau fi transformate în bani decât dacă achiziţionau acţiuni de pe Bursă. „Adevărul“ vă prezintă în detaliu mecanismul prin care aceşti beneficiari au rămas acţionari chiar dacă şi-au înstrăinat cupoanele, şi prin care cuponarii de atunci au ajuns, acum, datori vânduţi la Fisc.

Cum ai devenit acţionar

Odată cu acele taloane, „cuponarii“ au primit şi un pachet de câteva acţiuni la Fondul Proprietăţii Private (divizat ulterior în cele cinci Societăţi de Investiţii Financiare – SIF-uri), pe lângă dreptul de a subscrie la diversele societăţi deţinute de Fondul Proprietăţii de Stat, şi aici începe necazul cu care se confruntă (sau riscă să se confrunte) acum, în zilele noastre. Pentru a transforma în bani cuponul primit de la stat, cei mai mulţi l-au subscris, cumpărând acţiuni la diversele firme ale FPS, după care – aproape imediat – au vândut acele acţiuni şi au obţinut sumele mult-visate. Numai că ei au uitat de deţinerea reziduală, de cele câteva acţiuni la FPP (ulterior SIF). Doar unii brokeri, prin intermediul cărora s-au derulat aceste tranzacţii, le-au atras atenţia cuponarilor că le mai rămâne acel pacheţel de acţiuni reziduale, recomandându-le să-l vândă pentru a-şi lichida complet portofoliul. Cei mai mulţi însă nu au fost astfel consiliaţi, aşa că au rămas cu acţiunile la SIF-uri chiar dacă nu ştiau acest lucru. Iar uitarea acelor deţineri a fost cu atât mai uşoară, cu cât în mână, în sertar, nu mai aveau niciun document care să le amintească de marea cuponiadă.

Cum ai devenit dator la Fisc

Să zicem că nu e un capăt de ţară dacă deţii acţiuni, primeşti dividende şi nu ştii nimic despre toate aceste lucruri. Dar din 2012 lucrurile au luat o întorsătură cât se poate de neplăcută pentru aceşti deţinători: realizând (chiar şi fără să vrea) venituri din dividende, ei au devenit automat plătitori de contribuţii de sănătate (CASS), contribuţii care se calculează după un algoritm cu totul defavorabil contribuabilului. Mai exact, dacă suma din cont este derizorie (1-2 lei, în cazul foştilor cuponari), CASS aferentă nu poate fi mai mică decât 5,5% din salariul minim pe economie. Iar cum în 2012 salariul minim pe economie a fost de 750 de lei lunar, CASS nu putea fi mai mică de 39 de lei lunar, adică 468 de lei pe anul 2012. Da, având doar 1-2 lei venituri din dividende, foştii cuponari au ajuns datori cu 468 de lei la contribuţiile de sănătate aferente anului 2012. După acelaşi algoritm, pentru anul 2013 – când salariul minim pe economie a ajuns la 800 de lei, CASS aferente veniturilor din dividende au urcat la 510 lei. Oameni – milioane de oameni – care deţin fără să ştie acţiuni la SIF-uri, aducătoare de dividende, au acum de plătit aproape 1.000 de lei CASS aferente acelor 1-2 lei din cont.

Cum este posibil?

În primul rând, SIF-urile pornesc de la premisa că fiecare acţionar ştie că e acţionar; de asemenea, SIF-urile nu-şi anunţă individual acţionarii, persoană cu persoană, asupra faptului că acordă dividende, considerând că este suficientă o anunţare publică a acestei măsuri. În al doilea rând, şi aici ajungem la una dintre ticăloşiile sistemului, SIF-urile raportează doar Fiscului cine este acţionar şi ce venituri i s-au distribuit drept dividende. Aşa se face că deţinătorii înşişi nu ştiu că au acţiuni şi dividende, dar Fiscul ştie! „În această situaţie – deţinători neinformaţi – sunt între 4 şi 5 milioane de oameni. Iar de aici câştigă pe de-o parte SIF-urile (pentru că banii din dividende, neridicaţi de cei care nu ştiu, se returnează societăţii după trei ani, şi vorbim de sume de ordinul milioanelor de lei). Şi, pe de altă parte, ANAF – care are o masă de contribuabili la CASS pe care-i poate taxa în funcţie de salariul minim, nu de suma din cont“, a explicat, pentru „Adevărul“, brokerul Nicu Gherguş, administratorul societăţii de servicii financiare Confident Invest.

Cum să ieşi din acest hăţiş

Brokerul explică şi ce au de făcut foştii cuponari pentru a ieşi din această situaţie. Pe scurt, trebuie mai întâi să afli care e portofoliul tău şi apoi să vinzi acele acţiuni. „Pentru a afla ce portofoliu ai, trebuie mers la Depozitarul Central (instituţie care are rol, între altele, şi de registru al acţionarilor, similar Registrului Comerţului) şi acesta, contra unei taxe modice, îţi dă un extras de cont cu toate participaţiile tale pe piaţa de capital. Dacă descoperi că, într-adevăr, eşti acţionar (şi nu ştiai ori nu-ţi doreşti acest lucru), trebuie vândute acele acţiuni“, a arătat Nicu Gherguş. „Dar pentru a vinde respectivele deţineri, brokerii nu pot percepe comisioane mai mari de 8% per tranzacţie, or tu ai în cont 1-2-3 lei, iar costurile cu tranzacţia sunt de mai mult de 10 lei. Practic, aceşti 4-5 milioane de mici acţionari sunt şi captivi, pentru că nu pot apela la brokeri, în vederea vânzării, comisioanele lor fiind mult mai mici decât cheltuielile cu tranzacţionarea. Soluţia ar fi să suporţi din banii tăi toate acele cheltuieli, inclusiv comisionul, şi să scapi astfel de un venit care poate să-ţi aducă necazuri fiscale infinit mai mari decât eventualele beneficii“, ne-a mai spus brokerul.

sursa: adevarul.ro