Șeful din cadrul Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) Prahova și un director al Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (OJFIR), soț și șoție, au convins tineri fără venituri să intre în afaceri fictive din domeniul apicol pentru a obține finanțare cu fonduri europene prin programul „Instalarea tinerilor fermieri”, care avea rolul de a sprijini cetățenii care își înființau pentru prima dată o exploatație apicolă.
Pentru dezvoltarea și modernizarea unui astfel de proiect se putea obține o finanțare nerambursabilă de până la 40.000 de euro dacă devenea eligibil în baza unui plan de afaceri care respecta cerințele programului.
Întregul plan de deturnare de fonduri europene a fost gândit de șeful din APIA Prahova. Aceasta a luat mai întâi legătura cu un agricultor real, un obișnuit al agenției, căruia i-a sugerat să identifice tineri dispuși ca, în schimbul sumei de 3.000 euro, să accepte să figureze ca titulari de proiecte apicole, fără ca în realitate să deruleze sau să aibă vreo legătură cu respectivele afaceri. Colaboratorul șefei APIA a reușit în scurt timp să găsească nu mai puțin de opt clienți, dornici să câștige câteva mii de euro doar dacă semnau în alb o serie de hârtii.
În fapt, falșii apicultori erau ajutați de angajata APIA să întocmească planul de afaceri și întreaga documentație necesară obținerii de finanțare din fonduri europene. Cu documentele impecabil realizate, banii nu au întârziat să intre în cont. Apicultorii care figurau doar cu numele în documente își primeau mica „atenție”, adică 3.000 de euro, iar restul banilor până la 20.000 de euro sau mai mult ajungeau la angajata APIA și la partenerii săi.
Întreg planul era foarte bine pus la punct. Știind cum se derulează proiectele din domeniul agricol finanțate cu bani europeni și mai ales cum se fac controalele (anunțate cu câteva zile înainte), șefa din APIA Prahova și soțul ei au fost convinși că nimeni nu-i va prinde. Aveau câteva sute de stupi pe care îi mutau de la o „fermă” la alta, atunci când știau că tânăra afacere urma să fie controlată pentru a se verifica respectarea planului de afaceri. În plus, falșii fermieri au fost aduși la sediul APIA din Ploiești pe timpul nopții pentru ca documentația necesară obținerii finanțării: plan de afaceri, cerere de finanțare etc – pentru care era nevoie de anumite tipizate – să fie realizată conform procedurilor. Cu alte cuvinte, totul era făcut ca la carte, doar că exploatațiile apicole nu existau decât scriptic, nu și în realitate.
Ceva din această încrengătură nu a mai funcționat, iar procurorii DNA au intrat pe fir, reușind să obțină acordul de recunoaștere a vinovăției din partea unui fals fermier care a explicat cum se derula totul. Bărbatul a mărturisit că atunci când Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a virat în cont suma de 107.304 lei, reprezentând prima tranșă aferentă finanțării proiectului, a oprit pentru el suma de 13.000 de lei, iar restul banilor au rămas la dispoziția celorlalți implicați.
Constantin Bogdan Soare, unul dintre „tinerii fermieri”, a fost condamnat de Tribunalul Prahova la trei ani de închisoare cu suspendare și la 90 de zile de muncă în folosul comunității în cadrul Primăriei Sinaia sau al SC Sinaia Forever SRL din subordinea Consiliului Local Sinaia.
Ceilalți suspecți din acest dosar se află încă în faza de urmărire penală, ancheta aflându-se la DNA Ploiești, potrivit unor surse judiciare.
