Guvernul a aprobat o serie de modificări ale OUG nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, precizând totodată în ce situaţii poate fi suspendată activitatea firmelor.

Guvernul susţine că prin modificările legislative adoptat se evită închiderea unităţii economice atunci când se constată pentru prima dată, în decurs de 24 de luni, nerespectarea prevederilor legale.

Elementele de noutate ale Ordonanţei de Urgenţă vizează, în principal, aplicarea unorsancţiuni graduale operatorilor economici, în raport cu nivelul de gravitate al faptei săvârşite, şi confiscarea sumelor de bani neînregistrate, precum şi introducerea unor reglementări cu privire la sumele încasate în plus sub formă de bacşiş.

Ce reprezintă, mai nou, tradiţionalul bacşiş

Astfel, actul normativ defineşte noţiunea de „bacşiş”  în vederea evidenţierii acestui tip de venit pe bonul fiscal, cu scopul delimitării clare a acestuia de veniturile încasate de operatorii economici pentru livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor direct către populaţie, precum şi pentru asigurarea fiscalizării acestuia, potrivit Codului fiscal. Bacşişul reprezintă orice sumă de bani oferită voluntar de client,  în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate. Se interzice condiţionarea, sub orice formă, a livrărilor de bunuri sau a prestărilor de servicii de acordarea bacşişului.

Potrivit noilor reglementări, operatorul economic va avea obligaţia marcării bacşişului pe un bon fiscal distinct, însă va putea opta dacă bacşisul înregistrat fiscal şi contabil rămâne la dispoziţia sa, ori se distribuie salariaţilor, potrivit unui regulament propriu de ordine interioară.

Bacşişul primit se va impozita, actul normativ menţionând astfel:

– impozitarea bacşişului ca profit al operatorului economic în cazul în care acesta nu se distribuie salariaţilor (16% sau 3% în cazul microîntreprinderilor);

– necuprinderea bacşişului în sfera TVA în cazul în care se distribuie angajaţilor;

– impozitarea la nivelul angajatului cu 16% impozit pe venit din alte surse, prin reţinere la sursă, în cazul în care bacşişul se distribuie salariaţilor;
necuprinderea în baza de impozitare a contribuţiilor sociale şi a contribuţiilor sociale de sănătate – deci netaxarea din acest punct de vedere.

Actul normativ adoptat de Guvern introduce obligaţia întocmirii de documente justificative, atât pentru sumele de bani introduse în punctele de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, cât şi pentru sumele extrase din acestea, astfel încât organele de control să aibă la dispoziţie instrumentele necesare pentru a identifica sumele care nu sunt justificate prin documente conform legii.

Operatorul economic va avea obligaţia să asigure înregistrarea banilor deţinuţi de angajaţi la ora începerii programului de lucru, într-un registru de bani personali. Astfel, în cazul unui control, eventualele sume de bani găsite în plus faţă de sumele înregistrate, să nu poată fi justificate ca fiind banii aparţinând angajaţilor.

Angajaţii operatorului economic vor avea obligaţia să prezinte la solicitarea organelor de control sumele de bani aflate asupra lor, atunci când se află în incinta unde îşi desfăşoară activitatea şi în timpul programului de lucru.

Actul normativ aduce unele modificări şi în ceea ce priveşte regimul de sancţionare al operatorilor economici care nu se dotează cu aparate de marcat electronice fiscale, deşi au această obligaţie. Astfel, potrivit noilor reglementări, în situaţiile în care operatorul economic nu s-a dotat cu aparat de marcat electronic fiscal, suspendarea activităţii va fi dispusă până în momentul în care acesta se conformează prevederilor legale şi achiziţionează un aparat de marcat pe care îl fiscalizează şi îl utilizează în activitate, făcând în acelaşi timp, dovada plăţii amenzii pe care organul de control i-a aplicat-o. Conform legislaţiei aflată până acum în vigoare, sancţiunea pentru operatorii economici care nu erau dotaţi cu aparat electronic fiscal consta în suspendarea activităţii de la o lună la 3 luni, fără a se ţine cont de intrarea în legalitate şi nici de plata amenzii.

Ce sancţiuni şi amenzi riscă firmele prinse „pe picior greşit”

Un capitol al Ordonanţei de Urgenţă introduce reglementări ce permit aplicarea graduală a sancţiunilor operatorilor economici, în funcţie de un prag de semnificaţie, astfel:

1. Dacă suma nejustificată rezultată din săvârşirea contravenţiei este de până la 300 lei inclusiv, dar nu mai mult de 3% inclusiv , din valoarea înregistrată în casa de marcat până la ora controlului, ori la sfârşitul zilei, dacă fapta a fost săvârşită anterior datei controlului, fapta se sancţionează cu avertisment, fără aplicarea sancţiunii complementare.

2. Dacă suma nejustificată rezultată din săvârşirea contravenţiei  este de până la 300 lei inclusiv, dar mai mare de  3% , din valoarea înregistrată în casa de marcat până la ora controlului, ori la sfârşitul zilei, dacă fapta a fost săvârşită anterior datei controlului, fapta se sancţionează cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei, fără aplicarea sancţiunii complementare.

3. Dacă suma nejustificată rezultată din săvârşirea contravenţiei  este cuprinsă între 300 lei  şi 1.000 lei inclusiv, dar este mai mică de 3% inclusiv, din valoarea înregistrată în casa de marcat până la ora controlului, ori la sfârşitul zilei, dacă fapta a fost săvârşită anterior datei controlului, fapta se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei, fără aplicarea sancţiunii complementare.

4. Dacă suma nejustificată rezultată din săvârşirea contravenţiei  este cuprinsă între 300 lei  şi 1.000 lei inclusiv, dar este mai mare de 3%  din valoarea înregistrată în casa de marcat până la ora controlului, ori la sfârşitul zilei, dacă fapta a fost săvârşită anterior datei controlului, fapta se sancţionează cu amendă de la 15.000 lei la 20.000 lei. De asemenea, se suspendă pentru 30 de zile activitatea operatorului economic pentru unitatea de vânzare la care s-a constatat contravenţia, începând cu cea de-a doua abatere constatată într-un interval de 24 de luni.

5. Dacă suma nejustificată rezultată din săvârşirea contravenţiei este mai mare de 1.000 lei, dar este mai mică de 3% inclusiv, din valoarea înregistrată în casa de marcat până la ora controlului, ori la sfârşitul zilei, dacă fapta a fost săvârşită anterior datei controlului, fapta se sancţionează cu amendă de la 20.000 lei la 25.000 lei, fără aplicarea sancţiunii complementare.

6. Dacă suma nejustificată rezultată din săvârşirea contravenţiei este mai mare de 1.000 lei  şi  mai mare de 3%, din valoarea înregistrată în casa de marcat până la ora controlului, ori la sfârşitul zilei, dacă fapta a fost săvârşită anterior datei controlului, fapta se sancţionează cu amendă de la 25.000 lei la 30.000 lei. De asemenea, se suspendă pentru 30 de zile activitatea operatorului economic pentru unitatea de vânzare la care s-a constatat contravenţia, începând cu cea de-a doua abatere constatată într-un interval de 24 de luni, indiferent pentru care dintre situaţiile prevăzute mai sus a fost aplicată sancţiunea la prima abatere, în cadrul termenului de 24 de luni.

Pentru situaţiile prevăzute la punctele 4 şi 6, dacă operatorul economic achită atât amenda, cât şi o sumă egală cu de zece ori amenda aplicată, sancţiunea complementară (suspendarea pentru 30 de zile a activităţii operatorului economic pentru unitatea în care s-a constatat contravenţia) încetează de drept în termen de 24 de ore de la prezentarea dovezii achitării la organul constatator.

Odată cu sancţiunile menţionate mai sus, se aplică şi prevederile  privind confiscarea sumelor deţinute la punctele de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, care nu pot fi justificate prin datele înscrise în documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale, în registrul de bani personali, în registrul special sau în chitanţe.

Un alt capitol introdus în ordonanţa de urgenţă are scopul de a asigura finanţarea pentru finalizarea a două sedii de instanţe de judecată cuprinse în Proiectul privind reforma sistemului judiciar, finanţat prin Acordul de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

Practic, prin acest act normativ, Ministrul Justiţiei va fi abilitat să emită Ordine de ministru prin care contribuţia României la acest proiect asigurată prin bugetul Ministerului Justiţiei, să fie utilizată pentru realizarea obiectivelor de investiţii din cadrul proiectului. Se estimează că aproximativ 25 de milioane de euro ar putea fi utilizate pentru finalizarea tuturor obiectivelor de investiţii.

Proiectul privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucureşti la 27 ianuarie 2006 şi prelungit prin mai multe acte normative,  este finanţat din două surse: împrumutul în valoare totală de 110 milioane Euro şicontribuţia României de 32 milioane Euro, asigurată de la bugetul de stat.

Structura Proiectul menţionat cuprinde patru componente:

– Reabilitarea infrastructurii instanţelor;
– Consolidarea capacităţii administrative a instanţelor;
– Realizarea unui sistem integrat de management al resurselor în cadrul sistemului judiciar;
– Dezvoltarea instituţională a instituţiilor sistemului judiciar.

În cadrul primei componente se urmăreşte reabilitarea, construirea şi dotarea a 19 sedii de instanţe de judecată, prin furnizarea de lucrări, servicii şi bunuri. Dintre acestea, 14 sedii au fost finalizate în perioada 2010 – 2014, altele 3 sunt în curs de execuţie şi vor fi finalizate din valoarea totală a împrumutului (110 milioane de euro) şi ultimele 2 au fost începute în cadrul Proiectului, dar nu pot fi finalizate prin finanţarea acestora integral din Acordul de Împrumut.

Modificările legislative adoptate astăzi creează cadrul legal pentru asigurarea ulterioară a finanţării necesare pentru finalizarea celor două sedii de instanţe de judecată.

De asemenea, actul normativ adoptat modifică OG nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România.

Având în vedere traficul intens, de 4.000 de vehicule/ora până la 50000 de vehicule/zi înregistrat pe A2, din cauza căruia s-au creat până acum ambuteiaje la staţiile de taxare de la podul Feteşti, se creează o alternativă la vechiul sistem de plată în numerar a taxei de trecere, printr-unul similar celui care se utilizează pentru plata rovinietei.

Astfel, trecerea prin staţia de taxare se va efectua pe trei benzi pe sens, din  care benzile 2 şi 3 vor fi cu trecere liberă, fără bariere, iar banda 1 (de la marginea din dreapta) va fi în continuare cu barieră, şi numai pentru plata cash.

Pentru cei care doresc să evite oprirea la barieră, tariful poate fi achitat înaintea trecerii podului sau, cel târziu, până la ora 24 a zilei următoare trecerii. Tarifele pot fi achitate la distribuitorii autorizaţi de CNADNR :

Prin sms la numărul 7577 (Orange, Telekom, Vodafone)
Staţii de distribuire a carburanţilor auto (OMV, Petrom, Rompetrol şi Mol)

Plata prim sms se poate efectua numai pentru o singură trecere şi se taxează în conformitate cu termenii şi condiţiile operatorilor de telefonie mobilă.

Controlul se va efectua prin intermediul camerelor video care înregistrează numărul de înmatriculare, număr care va fi verificat în sistemul electronic al plăţilor. Tarifele sunt cuprinse între 13 şi 91 lei, în funcţie de tipul de vehicul, iar amenzile aplicate pentru neachitarea acestui tarif în termenul legal vor fi cuprinse între 130 şi 910 lei. Trecerea  vehiculelor pentru care există abonamente preplătite, eliberate sub formă de tichete, se va efectua numai pe banda 1 până la intrarea în vigoare a tarifelor electronice de trecere.

sursa: gandul.info