Ploieștiul este, în mod cert, unul dintre cele mai poluate orașe din țară. Sunt doi factori principali de poluare: activitatea industrială și traficul rutier. La solicitarea Ziarului Incomod, APM Prahova a prezentat un raport asupra monitorizării calității aerului care conține date din ultimii trei ani, dar și o serie de măsuri implementate pentru reducerea poluării.
Oraș industrial, Ploieștiul este afectat grav de poluare. Rafinăriile, fabrica de detergenți, dar și alte companii care își desfășoară activitatea în Ploiești și în jurul Ploieștiului sunt, fără discuție, o sursă majoră de poluare cu substanțe periculoase.
La poluarea generată de activitatea industrială se adaugă și poluarea provenită din traficul rutier. Numărul mașinilor înmatriculate în Prahova și, mai ales, al acelora care tranzitează județul nostru a crescut exponențial în ultimii ani.
Ploieștiul este unul dintre cele mai importante noduri rutiere din țară, iar aglomerarea din trafic produce o cantitate importantă de substanțe nocive, printre care se află și compușii organici volatili, benzen, toluen, etc.
Evident, nu din cauza mașinilor, ploieștenii din Mihai Bravu nu pot deschide geamurile în nopțile de vară. Nu din cauza traficului rutier, cei din Brazi nu pot respira în curte, în unele zile. Ideea este însă că traficul rutier a devenit o componentă importantă în alterarea calității aerului în Ploiești și împrejurimi. Adică e cum se poate mai rău: Ploieștiul este un oraș cu multiple surse de poluare.
Ce face Agenția pentru Protecția Mediului
Agenția pentru Protecția Mediului este instituția care, în cazul de față, monitorizează calitatea aerului, dispune implementarea măsurilor anti-poluare în conformitate cu legile în vigoare și emite autorizațiile integrate de mediu. Garda de Mediu este cea care dictează sancțiunile pentru eventuala încălcare a normelor de mediu.
Șase stații de monitorizare în Ploiești și împrejurimi
Rețeaua de monitorizare a calității aerului în aglomerarea Ploiești (termen folosit pentru reședința de județ și localitățile învecinate) este alcătuită din 6 stații automate care monitorizează următorii poluanți: NO×, SO2, CO, compușii organici volatili (benzen, toluen, xilen – (orto, meta, para), etilbenzen, pulberile în suspensie PM10 și PM2,5 și O3.
Oricine poate accesa, în orice moment, fiecare din cele șase stații, în timp real, pe site-ul calitateaer.ro.
De exemplu, marți, la ora 9 și 7 minute, la stația PH 6, cea amplasată în Mihai Bravu, indicii arătau o calitate bună a aerului, însă, în timpul nopții au fost creșteri la benzen.
Stațiile PH 1 (amplasată la sediul APM Prahova) și PH 5 (Bd. București) monitorizează impactul traficului rutier asupra mediului. Poluanții monitorizați sunt specifici activității de transport: SO2, NO, NO2, NOx, CO, metale din PM10, PM 10, Benzen, Toluen,O-xilen, Etilbenzen, m și p-xilen.
Stațiile PH4 (Primăria Brazi) și PH6 (Mihai Bravu) evidențiază influența emisiilor din zona industrială. Poluanții monitorizați sunt SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, PM10, benzen, toluen, O-xilen, etilbenzen, m și p – xilen, metale din PM 10.
Stația PH2 (Centrul Ploieștiului) este stație de fond urban și monitorizează aceiași poluanți.
Stația PH3 (Primăria Blejoi) este stație de fond suburban, cu aceeași gamă de poluanți monitorizați.
Cote de alarmă
Luând ca referință benzenul, unul dintre poluanții cei mai periculoși pentru sănătatea oamenilor, valorile au atins, în unele momente, cote alarmante. De exemplu, în jurul datei de 5 noiembrie, stațiile au înregistrat valori de aproape 45 de micrograme pe metru cub.
Legea spune că emisiile de benzen nu pot să depășească o medie anuală de 5 micrograme, care se calculează în funcție de valorile înregistrate în fiecare lună.
La calculul final, de obicei, media stabilită de lege nu este depășită.
Gândiți-vă însă că, în orele unui astfel de puseu de poluare, cei care se află în apropierea sursei inhalează o cantitate mare „ascunsă” în această medie anuală de referință calculată potrivit legilor în vigoare, care sunt totuși în concordanță cu legislația europeană.
Chiar și așa, anul 2017 a fostul unul în care valoarea maximă anuală la benzen a fost depășită la stația PH 4, din Brazi.
Statistica poluării cu benzen pentru anii 2017, 2018 și 2019 (intervalul 1 ianuarie, 1 noiembrie), valori totale și defalcate, pe stații:
Măsuri implementate și în curs de implementare:
În urma evaluării calității aerului în perioada 2017-2018, Ministerul Mediului a emis un ordin prin care zonele cu risc au fost încadrate în regimuri de gestionare .
Ploieștiul și Braziul au fost încadrate în regimul de gestionare I pentru indicatorii:
*dioxid de azot și oxizi de azot, pulberi în suspensie și benzen (Ploieștiul)
*dioxid de azot și oxizi de azot și benzen (comuna Brazi)
Pentru cele două localități, este în curs de realizare Planul de calitate a aerului, care are ca scop atingerea unor valori țintă privind reducerea poluării.
Zona Prahova (care cuprinde întreg județul, mai puțin Ploiești și Brazi) a fost încadrată în regimul de gestionare II, pentru indicatorii
*dioxid de sulf, monoxid de carbon, plumb, cadmiu, nichel și arsen.
În cazul Zonei Prahova, este vorba despre un plan de menținere a calității aerului.
Acesta a fost deja elaborat de Consiliul Județean Prahova și a fost aprobat în ședința CJ și vizează menținerea emisiilor de poluanți sub limita sau valorile țintă în conformitate cu Legea 104/2011.
Monitorizare suplimentară la hidrogen sulfurat și dioxid de sulf
APM Prahova monitorizează suplimentar cu un laborator mobil indicatorii SO2, H2S, NO2, NH3, benzen, toluen și cu o stație mobilă indicatorii hidrogen sulfurat și dioxid de sulf, ca urmare a nenumăratelor sesizări privind calitatea aerului în Ploiești, Brazi, Băicoi și Plopeni privind mirosurile persistente care creează disconfort.
În urma acestor monitorizări suplimentare, au fost înregistrate creșteri ale valorilor față de trendul zonei pentru indicatorii BTEX (benzen, etc)
Revizuirea Autorizațiilor Integrate de Mediu (AIM)
În urma monitorizării efectuate, APM Prahova a solicitat reviziurea autorizațiilor integrate de mediu pentru operatorii care au ca obiect de activitate prelucrarea țițeiului:
Unul dintre capitolele importante ale autorizațiilor revizuite este impunerea monitorizării continue a calității aerului, în vederea urmăririi concentrațiilor la SO2, H2S, PM 10 și BTEX.
Potrivit APM Prahova, începând din luna mai a acestui an, operatorii economici realizează această monitorizare.
Inversiunea termică, fenomenul care ține poluarea la nivelul solului
Concentrația de poluanți la nivelul solului crește în anumite condiții meteo. Astfel, când plafonul de nori se află jos sau este prezent fenomenul de inversiune termică, substanțele periculoase degajate în atmosferă se întorc la nivelul solului.
„În baza Notei Ministerului Mediului nr 4385/GLG/20.06.2018, sta constituit grupul de lucru pentru realizarea scenariilor de reducere a producțiilor unor operatori economici care își desfășoară activitatea în municipiul Ploiești, în perioadele de timp cu condiții defavorabile dispersiei poluanților în atmosferă.
Din grupul de lucru au făcut parte reprezentanți ai Ministerului Mediului, Administrației Naționale de Meteorologie, ai Centrului Național de Prognoză Meteorologică, Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Garda Națională de Mediu – Comisariatul General, APM Prahova, Garda Naționalăde Mediu – CJ Prahova, precum și reprezentanți ai următorilor operatori economici:
CS Petrotel-Lukoil SA, SC Rompetrol Rafinare SA – Punct de lucru Rafinăria Vega, SC OMV Petrom-Petrobrazi, SC Unilever România.
Având în vedere că activitatea de rafinare este complexă, iar realizarea scenariilor de reducere a producției nu s-a putut realiza fără o expertiză tehnică, grupului de lucru i s-au alăturat reprezentanți ai Universității de Petrol și Gaze Ploiești.
În perioada iunie 2018-martie 2019, au avut loc mai multe întâlniri ale grupului de lucru, iar studiile privind scenariile de reducere a producțiilor unor operatori economici în condiții defavorabile dispersiei poluanților în atmosferă au fost finalizate și fac parte integrantă din Autorizațiile Integrate de Mediu”, se arată într-un comunicat al APM Prahova.
Cu alte cuvinte, operatorii economici sunt OBLIGAȚI să reducă producția când dispersia substanțelor periculoase este îngreunată!
Studiul de impact asupra sănătății populației
Operatorii economici enumerați mai sus au primit sarcina de a prezenta un studiu de impact asupra sănătății populației din proximitatea locului în care își desfășoară activitatea. Studiul va fi întocmit de Universitatea de Medicină din Cluj Napoca.
Ideea estențială este că, în funcție de concluziile acestor studii, se poate ajunge din nou la modificarea Autorizațiilor Integrate de Mediu.
